ACTA nu se referă doar la internet. Combate orice produs contrafăcut. VEZI aici forma finală a Acordului

Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

Aceasta a explicat că Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, semnat în data de 26 ianuarie 2012 la Tokyo, a fost inițiat de către Ministerul Economiei și a fost semnat, din partea României, de către însărcinatul de afaceri din Tokyo, Petre Stoian, au explicat surse din Ministerul Economiei și Comerțului. Purtătorul de cuvânt a precizat că scopul principal al acestui acord este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. Pentru exportatorii români şi comunitari aplicarea ACTA va contribui la protejarea pe piaţa internaţională a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială a drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, a brevetelor, a desenelor şi modelelor, a indicaţiilor geografice. ”Deci, după cum vedeţi, ACTA se referă la mult mai multe aspecte decât au apărut în ultima vreme în dezbaterea publică. Nu se referă doar la internet”, a mai adăugat Ioana Muntean. Astfel, ACTA se referă atât la protejarea drepturilor intelectuale, cât și la combaterea mărfurilor contrafăcute: haine, produse electrocasnice, etc. Mai mulți miniștri români au semnat avizarea aderării României la acest acord Potrivit actelor prin care a a fost mandatat Petre Stoian să semneze din partea României, ministerul economiei a fost inițiatorul proiectului, iar ministerele comunicațiilor, justiției și de interne –avizatorii draftului. ”Internetul este doar un capitol din acest acord. E vorba de faptul că trebuie protejată marca, indiferent că este vorba despre o melodie, haine sau electrocasnice. China, de exemplu,  nu a semnat ACTA”, au explicat, pentru EVZ, surse din cadrul Ministerului Economiei.  Cronologic, în primul rând trebuie ca Parlamentul European să îşi dea avizul conform. Acest lucru se estimează că se va întâmpla undeva în vară, după care încep şi procedurile de ratificare a acestui acord în parlamentele naţionale. ”Independent şi concomitent cu acest lucru, va fi adoptat acest acord şi de Consiliul Uniunii Europene. Aşadar, mai sunt etape de parcurs, înainte ca acordul să fie implementat efectiv. În cadrul Uniunii Europene, acordul a fost negociat de către Comisia Europeană. având în vedere că acesta este un tratat mixt, începutul oficial al negocierilor în 2008. Decizia privind semnarea acestui acord a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2011. În aceste condiţii, Comisia a asigurat şi a îndeplinit întreaga procedură de transparenţă decizională la nivel european”, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al Executivului. Textul acordului a fost făcut public încă din noiembrie 2010, aceasta după ce a fost adus la cunoştinţa publicului pe fragmente, încă din timpul negocierilor. În prezent, el este publicat în toate limbile oficiale ale Uniunii. Comisia Europeană a organizat între 2008 şi 2011 patru conferinţe publice pe tema ACTA, la care au participat toţi cei implicaţi, a participat şi presa, ONG-uri bineînţeles, reprezentanţi ai industriei. Dacă societatea civilă nu vrea, nu se ractifică Acordul Pe lângă consultările desfăşurate deja la nivelul Comisiei Europene, în plan naţional şi Ministerul Economiei - cel care a fost iniţiatorul acestui memorandum, prin care a fost semnat acest acord - va iniţia consultări publice cu factorii interesaţi pe marginea acestui acord comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute. Aşadar, consultările publice vor avea loc în România, în perioada următoare, deci înainte de ratificarea acestui acord de către Parlament. Deşi e foarte important, ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare în materie de proprietate intelectuală. ”Dacă, binînţeles, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor din Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru”, susține Ioana Munteanu. Așa că, toți cei care utilizează internetul în mod legal și nu fac comerț ilegal, fie că vorbim de muzică, de filme, de orice fel de produse, pot să stea liniștiți, ca și până acum. Iar cei care comercializează produse de orice fel fără să plătească drepturi de proprietate intelectuală, răspund în fața legii. În ceea ce privește monitorizarea adreselor de email și citirea corespondenței, potrivit legislației în vigoare, acest lucru se poate face decât dacă există o plângere care se consideră a fi justificată, dacă Parchetul cere mandat, dacă primește acest mandat, atunci poate să solicite providerului de internet informații și atunci se poate acționa în penal. Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 Acordul comercial împotriva contrafacerii (sau ACTA, de la engl. Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”. Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”. În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada. Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.  Vezi AICI forma finală a acordului Citiți și: