Experţii FMI sunt conştienţi că alegerile prezidenţiale ar putea destabiliza guvernul PSD-PDL şi ar putea întârzia reformele.
Toate analizele, calculele şi cifrele specialiştilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) privind evoluţia României în următoarele luni ar putea fi date peste cap de politicienii români.
Mai mult, dacă sunt duse la extrem, neînţelegerile din politica dâmboviţeană ar putea duce România în incapacitate de plată, după cum arată un document care însoţeşte memorandumul tehnic de înţelegere la acordul încheiat de ţara noastră cu FMI, publicat, ieri-seară, pe pagina de internet a instituţiei financiare internaţionale.
FMI nu are încredere în alianţa de guvernare
„Cu toate că preşedintele, premierul şi ambele partide din coaliţia de guvernământ au semnat programul Fondului, alegerile prezidenţiale din octombrie ar putea slăbi alianţa şi, în ultimă instanţă, să destabilizeze implementarea eficientă a programului”, se arată în documentul citat.
În plus, dacă ajustarea nu este suficientă, adâncirea deficitului balanţei de plăţi şi dezechilibrele fiscale ar putea provoca plecarea capitalului şi riscuri în ceea ce priveşte capacitatea României de a-şi rambursa datoria, se mai spune în documentul FMI. Specialiştii Fondului iau în considerare „posibilitatea slăbirii susţinerii politice în contextul apropierii scrutinului prezidenţial”.
Prin acordul de împrumut, România va primi un suport de aproape 20 de miliarde de euro de la instituţiile financiare internaţionale. În septembrie şi decembrie, specialiştii FMI vor analiza progresele în îndeplinirea condiţiilor programului. Este vorba de ţinte trimestriale de inflaţie, deficit bugetar, dar şi de elaborarea unor acte normative. SOLUŢIE DISPERATĂ
Guvernul loveşte cu noi impozite Agricultura şi mediul înconjurător sunt două domenii pentru care specialiştii Finanţelor caută deja să extindă baza de taxare.
Cu toate că trecem printr-o gravă criză financiară, guvernul pregăteşte noi impozite pentru populaţia şi firmele din România.
Astfel, printre obiectivele anunţate pentru următoarea perioadă se numără lărgirea bazei de impozitare în sectorul agricol şi în cel al mediului înconjurător.
Aceste noutăţi fiscale sunt cuprinse în Programul de Convergenţă 2008-2011, publicat ieri de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi transmis Comisiei Europene.
Neimpozitarea profitului reinvestit, incertă
Principalele evoluţii fiscal-bugetare în perioada 2009-2012, descrise în program, cuprind, printre altele, menţinerea cotei unice de impozitare de 16% şi a taxei pe valoarea adăugată de 19%, introducerea impozitului minim sau devansarea creşterii accizelor în 2009 pentru ţigări şi băuturi alcoolice. Pentru aceste măsuri sunt prezentate perioadele de aplicare şi estimările privind impactul asupra bugetului.
Nu acelaşi lucru se întâmplă însă cu netaxarea dividendelor reinvestite în afacere. Măsura este amintită în treacăt, fără a preciza când va fi introdusă, la ce investiţii se va referi şi cum va influenţa bugetul de stat.
În raportul citat, autorităţile afirmă că anul 2009 este „plin de incertitudini atât în mediul internaţional, cât şi intern”.
După o recesiune de 4% în acest an, se aşteaptă o creştere uşoară de 0,1%, urmată de o accelerare până la 2,4% în 2011.
Dacă riscul de secetă sau de inundaţii va fi însoţit de altele, pe plan extern, legate de preţurile petrolului, ale gazelor naturale sau ale alimentelor, este posibil ca economia să scadă chiar mai mult decât scenariul de bază.
STATUL-DUŞMAN
„Măsurile procriză” ale cabinetului Boc
Deciziile fiscale pe care guvernul le-a luat pentru reducerea efectelor crizei financiare asupra firmelor şi economiei nu fac decât să ne adâncească în criză, consideră Pieter Wessel, partener în cadrul Deloitte, specializat pe taxe şi impozite.
„Am fost foarte surprins de modificările din Codul Fiscal. Acestea nu sunt măsuri anticriză, ci procriză, pentru că trebuie să plăteşti taxe şi dacă nu ai profit. Acest lucru face o reclamă proastă României în străinătate”, a declarat el, la o întâlnire cu oamenii de afaceri olandezi din România, referitor la introducerea impozitului minim anual.
Noul bir este stabilit în funcţie de veniturile firmei. Companiile care înregistrează profit vor plăti în continuare un impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.