Universitatea Bucureşti face astăzi 144 de ani.
Ne întâlnim la Universitate, coborâm la metrou la Universitate sau pur şi simplu trecem pe lângă clădirea Universităţii, unde se îngrămădesc de ani buni buchiniştii. Clădirea veche, renovată recent, în faţa căreia opresc periodic troleibuzele şi autobuzele, găzduieşte Universitatea Bucureşti (UB) de fix 144 de ani. A crescut de la trei catedre, care formau o Academie - realizată la iniţiativa lui Alexandru D. Ghica şi sub semnătura domnitorului Alexandru Ioan Cuza - până la 19 facultăţi, cât are în prezent.
Clădirea, la mâna lui Alexandru Orăscu
Universitatea bucureşteană, care aniversează astăzi 144 de ani, îşi are originea în vechea Academie Domnească de la Mănăstirea Sfântul Sava, întemeiată cu trei secole în urmă de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Proiectul realizării unei „Academii“ a fost aprobat de Alexandru D. Ghica în septembrie 1857, iar la scurt timp a fost pusă piatra de temelie a Universităţ ii. Şantierul a fost condus de Alexandru Orăscu, unul dintre reprezentanţii clasicismului în arhitectură, care a fost şi rector al UB între 1885 şi 1889. Clădirea a fost gândită în stil neoclasic, cu decoraţiuni şi coloane. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înfiinţare la 16 iulie 1864, iar Universitatea a fost dată în folosinţă totală la 14 decembrie 1869. Între anii 1963-1964 au fost adăugate aripi noi structurii lui Alexandru Orăscu.
Condusă de rector, la 1864
Universitatea a fost realizată abia după ce profesorul de drept Gheorghe Costa-Foru a petrecut şase luni în Europa pentru a cerceta cum funcţionează învăţământul superior. Pe baza examinărilor făcute, profesorul a publicat lucrarea „Studii asupra instrucţiunii publice în unele din statele cele mai înaintate ale Europei“.
Ulterior a apărut şi Legea instrucţ iunii publice din 1864, care reglementa organizarea şi desfăşurarea învăţământului în ţara noastră. Legea preciza desfiinţarea sistemului colegial şi separarea definitivă a învăţământului mediu de cel superior, prin înfiinţarea Universităţii. Era atunci cea mai înaltă instituţie de învăţământ a ţării.
Încă de la 1864 s-a stabilit că Universitatea era condusă de un rector, iar facultăţile, de decani, dar şi că recrutarea cadrelor didactice se face prin concurs.
Printre marii dascăli care au stat la catedrele UB se numără Carol Davila, Victor Babeş, Spiru Haret, Gh. Ţiteica, Simion Mehedinţ i, Dimitrie Onciul, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu.
MOMENTE
Istoricul Universităţii Bucureşti
> 1857 - Se pune piatra fundamentală a Palatului Universităţii din Bucureşti
> 1859 - Se creează Facultatea de Drept
> 1863 - Sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere
> 1864 iulile 4/16 - Domnitorul Alexandru Ioan Cuza creează Universitatea din Bucureşti
> 1869 - Se creează Facultatea de Medicină
> 1884- Se creează Facultatea de Teologie
> 1914 - Crearea Institutului de Studii şi Cercetări privitoare la Europa de Sud-Est
> 1916-1918 - Din cauza ocupaţiei străine, Universitatea din Bucureşti este închisă
> 1989, noiembrie - Universitatea din Bucureşti dispunea de numai 6 facultăţi, cu 8.000 de studenţi, în urma desfiinţării abuzive a numeroase catedre şi facultăţi
> 2000 - Universitatea are 18 facultăţi, cu un număr de peste 20.000 de studenţi şi 3.000 de posturi didactice
> 2004 - Se înfiinţează cea de-a 19-a facultate - Facultatea de Administraţie