Ionuţ Amarandei s-a înrolat în 2007, cu dorinţa de a lupta în războiul din Afganistan. A fost tratat ca un cărăuş până când coloana vertebrală a cedat. În 2010 a suferit o semiparalizie. În loc să-l ajute cu o mică pensie pentru tratament, spune el, şefii MApN l-au aruncat ca pe un inamic.
Visul copilăriei lui Ionuţ Amarandei (30 de ani), petrecute pe străzile pustii din Botoşani, când credea că militarii sunt fraţi la bine şi la rău, s-a spulberat la 26 de ani, când - soldat fiind- s-a ales, de la echipamentul de 40 de kg care i se punea în spate, cu o hernie de disc severă care i-a afectat coloana.
Camarazii, povesteşte el, l-au ignorat, iar "superiorii mă numesc şi acum un mincinos care vrea să înşele Armata ca să primeasc o pensie de boală, adica imensa sumă de 1.000 de lei pe lună". I-au spus că se plânge ca o femeie, a fost trecut în rezervă în 2011 şi apoi lăsat să se lupte singur cu boala cu care s-a ales în timp ce servea ţara. Legenda care spune că în Armată nimeni nu este abandonat, a fost uitată de şefii Apărării Naţionale (MApN) în cazul tânărului din Botoşani.
Antrenat să se lupte cu talibanii în Afganistan
Din 2011, după patru ani de militărie şi două operaţii de hernie de disc, Ionuţ a ajuns în situaţia de a nu mai putea dormi normal, iar uneori nici nu poate sta în picioare. Nici nu poate munci, aşa că a ajuns fără venituri.
Pentru a-şi apăra drepturile, a dat în judecată MApN cerând să-i fie prelungit contractul. Armata s-a apărat, susţinând că soldatul nu i-a anunţat că doreşte un nou contract.
Ionuţ Amarandei s-a înrolat, în baza unui contract de patru ani, în 2007. După cele trei luni de antrenament la Făgăraş a fost repartizat la Unitatea Militară 02110 din Bistriţa. "Aici se pregătesc soldaţii şi ofiţerii care apoi urmează să fie trimişi în Afganistan", spune Ionuţ.
Postul său a fost de pistolar - servant trei la aruncătorul de rachete de 82 de mm. "Trebuia să car în spate placa de tragere a aruncătorului, care are 18 kg, plus echipamentul şi armamentul din dotare, peste 15 kg", calculează tânărul.
A aflat din cărţi adevărul
Timp de peste doi ani a mărşăluit, zilnic, 14 km cu 40 de kg în spate, fără să se plângă. "Dar eu nu am vrut să mă îmbolnăvesc, să ajung să nu-mi mai simt uneori spatele şi un picior, ca şi cum aş fi paralizat", explică Ionuţ. Disperat că nu îl ajută nimeni, a început să citească lucrări de specialitate, manualele Armatei, şi a aflat că echipamentul pe care îl căra el în spate trebuia să fie transportat cu măgarul sau cu TAB-ul.
Acesta ne-a descris o parte din tratamentul "camaraderesc" la care a fost supus timp de un an.
AMENINŢAT. În vara lui 2010 se afla acasă, în concediu medical, şi a fost căutat de către caporalul Ahrisculesei care i-ar fi cerut să se prezinte la unitate, în caz contrar fiind declarat dezertor.
ŞICANAT. În septembrie 2010, locotenentul Ovidiu Bîtcău i-ar fi cerut prin telefon să-şi dea demisia deorece nu mai are nevoie de el.
TORTURAT. În octombrie 2010, tot în concediu medical, s-a prezentat la unitate, iar locotentul Ciprian Necula i-ar fi interzis să mai plece şi i-ar fi ordonat să se echipeze, deşi, spune Ionuţ, de-abia se ţinea pe picioare.
UMILIT. În decembrie 2010 s-a dus la medicul unităţii UM 02264, locotent colonel Dinu Chioralia, pentru a-l consulta, însă medicul i-ar fi reproşat că-şi ia banii degeaba şi ar trebui să strângă din dinţi şi să stea la serviciu.
ÎNFOMETAT. În luna ianuarie, când cineva i-a adus de mâncare la unitate, locţiitorul comandantului, maiorul Ioan Paul Suzucs, i-ar fi spus rudei lui Ionuţ că acesta nu mai figurează în baza de date şi să meargă înapoi acasă.
"Nu ştiu ce au avut cu mine. Nu m-am certat cu nimeni. Poate superiorii au luat asta ca pe un afront pentru faptul că stau în concediu medical după operaţii", încearcă să găsească o explicaţie logică Ionuţ.
Echipamentul de peste 40 de kg trebuia să fie transportat cu măgarul sau cu TAB-ul
O zi din viaţa unui "dezertor"
Catalogat ca dezertor, Ionuţ Amarandei suferă de o discopatie lombară lumbago cronică. "Dimineaţa şi nu numai, spatele mă doare îngrozitor de tare, încât uneori nu pot sta în picioare", se plânge tânărul. De altfel, pentru că are coloana deformată, în momentele de criză, lui Ionuţ îi este mai bine cu o greutate în spate decât fără: "Iarna, îmi este şi mai greu. Durerile cresc în intensitate şi durată". La masă, nu poate sta mereu pe scaun, aşa că uneori mănâncă din picioare alături de prieteni, care rămân pe scaune. Uneori ajunge să nu-şi mai simtă piciorul drept. Noaptea e tot un chin, doarme doar pe burtă de mai bine de trei ani. Nu se plânge de chinul acesta, ci de faptul că nu mai are niciun ban să-şi trateze boala.
Apt medical doar pe timp de război, inapt pe timp de pace
- EVZ CHIŞINĂU. Povestea unui veteran al războiului din Afganistan A supravieţuit după ce a fost strivit de o maşină
- Preoţii militari români din Afganistan. Cu Crucea în mână şi pistolul sub pernă
- EXCLUSIV EVZ. Poveștile oamenilor care strunesc "Giganții cerului" în zonele de război din toată lumea
- "Scorpioana" cu suflet de înger. Cum face carieră militară o FEMEIE în Afganistan
- "Scorpionii Negri", ultima misiune afgană: Îndepliniţi-vă cu succes misiunea şi făceţi-ne mândri de voi
Citiţi şi alte reportaje EVZ:
- După modelul Balc. Vor să ne împuşte zimbrii direct în rezervaţii!
- Cum e viața la -16 GRADE CELSIUS, pe STRĂZILE ÎNGHEȚATE BOCNĂ
- CUM MIGREAZĂ ROMÂNUL DIN OBOR ÎN ANGLIA. Reporterii EVZ demontează minciuna presei londoneze: invazia autocarelor în Anglia e o mare intoxicare!
- Poveștile oamenilor care nu sunt medici, dar SALVEAZĂ VIEȚI GRATIS. La 80 de ani, face gărzi pe Ambulanță!