În general, de 1 martie, femeile şi fetele primesc în dar mărţişoare şi le poartă de la începutul lunii până la sfârşitul ei, în semn a sosirii primăverii. Totodată, se mai oferă şi flori, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
Potrivit Realitatea.net, nu sunt cunoscute originile mărţişorului, dar prezenţa sa este cunoscută atât la români (inclusiv basarabeni) cât şi la vecinii din sud, adică la bulgari, unde este cunoscut sub numele de Marteniţă. Unii oameni sunt de părere că obiceiul a apărut pe vremea Imperiului roman, când Anul Nou era sărbătorit pe 1 „Marte” (acesta fiind nu numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei).
Mărţişorul, reprezintă, în general, două funii (de culoare roşi şi alb) împletite, alături de un obiect. Se consideră că el aduce noroc.
În unele judeţe ale ţării, mărţişorul este purtat doar în primele două săptămâni ale lunii martie. În Transilvania, acestea sunt agăţate de uşi, ferestre şi de coarnele animalelor domestice, în timp ce în Bihor se crede că dacă oameni se spală cu apă de ploaie căzută în prima zi a primăverii vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi.
În Banat, pentru a fi iubite, femeile se spală cu zăpadă şi oferă mărţişoare bărbaţilor, obicei regăsit şi în Moldova.
La malul mării, în Dobrogea, mărţişoarele sunt purtate până la purtate până la sosirea cocorilor. Apoi, ele sunt aruncate în aer ca fericirea să fie mare şi înaripată.