Bolnav de Alzheimer, în ultimii săi ani, uitase cuvintele, dar, dintr-o dată s-a trezit vorbind în limba română, ceea ce nu mai făcuse de 50 de ani.
A murit la 20 iunie 1995, sau, după unele surse, pe 26 iunie, la Paris şi a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse. În anul morţii sale, Editura ''Gallimard'' i-a dedicat volumul, de peste 1.800 de pagini, ''Oeuvres'' - ''Opere'', în care sunt adunate toate cărţile sale.
Emil Cioran, filosof şi scriitor stabilit în Franţa, s-a născut la 8 aprilie 1911, la Răşinari, în judeţul Sibiu. După absolvirea Liceului "Gheorghe Lazăr" din Sibiu, a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1928-1931), încheiate cu o teză despre Henri Bergson (1936), apoi a fost bursier al Fundaţiei Humboldt, la Berlin (1933-1935).
Citește și Mecanicul auto ia Premiul Nobel
A debutat în publicistică de timpuriu, în 1931, colaborând cu diferite articole şi eseuri la multe ziare şi reviste, printre care ''Gândirea'', ''Vremea'', ''Mişcarea'', ''Discobolul'', ''Floarea de foc'', ''Calendarul'', ''Convorbiri literare'', ''Azi'', devenind unul dintre numele de referinţă ale mişcării spirituale cunoscute sub denumirea de ''tânăra'' sau ''noua generaţie''.
În 1937 a plecat în Franţa cu o bursă la Facultatea de Litere a Universităţii din Paris. Anii de facultate i-a dedicat cu precădere lecturilor de filosofie germană, lecturi începute cu mult înainte, prin 1926.
S-a stabilit definitiv în Franţa, în 1945, unde a trăit până la moarte, fără să solicite cetăţenia franceză.
Emil Cioran, "scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof" - după cum se autointitula, a abordat în opera sa teme precum contingenţa fiinţei umane, păcatul originar, sfârşitul civilizaţiei, sensul tragic al istoriei, rolul vieţii şi al morţii, refuzul consolării prin credinţa religioasă. Trăsătura omniprezentă a operei sale este pesimismul, dus până la nihilism.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
