Conceptul de sustenabilitate nu mai reprezintă o noutate în societate. Chiar și așa, există neclarități. Ideea este una profundă, ce implică multe detalii, interpretări și așa mai departe. Iar până situația va fi una mai clară, va mai dura. De această părere este Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad’OR.
Marius Brînzea a participat marți, 16 aprilie, la Masa Rotundă organizată de Revista Capital și Infofinanciar. De această dată, discuția s-a învârtit în jurul temei modelelor de sustenabilitate în business. Directorul de Strategie de la Reciclad’OR menționează încă de la început faptul că anumite detalii trebuie clarificate anumite concepte ce au ajuns să fie interpretate greșit.
Brânzea, Reciclad’OR: „Piața influențează preocuparea companiilor”
„S-a creat o falsă impresie asupra faptului că raportarea de sustenabilitate va crește gradul de preocupare al companiilor pentru acest domeniu”, subliniază Marius Brînzea. „Este eronat. Preocuparea companiilor pentru sustenabilitate nu este dată de o obligație legală de a raporta, ci de competitivitate. Căci trebuie privit mai în amănunt. Până a raporta ceva, trebuie să faci, să ieși în evidență. Altfel, nu vei fi observat, vei fi eliminat din piață”.
După aceea, reprezentantul Reciclad’OR ține să plaseze momentul inițial și în anumite coordonate temporale: „Conștientizarea a devenit în atenția companiilor din ce în ce mai mult odată cu anul 2018. Adică atunci când s-a adoptat planul pentru economie circulară”, spune el. „Iar acum avem un nou plan pentru economia cicrulară. Companiile au înțeles foarte bine că trebuie să se alinieze la ideea pactului verde european. În aceste circmunstanțe, constatăm deja că inclusiv companiile românești sunt din ce în ce mai atrase de sustenabilitate”.
Raportul de sustenabilitate și falasa impresie
Apoi, Marius Brînzea a explicat care ar fi cel mai bun model de urmat pentru a adopta cele mai bune practici de sustenabilitate la momentul actual. „Și să clarificăm, modelul economic circular este principaul facilitator spre sustenabilitate. Iar companiile trebuie să aleagă înspre direcție vor merge, fie evolueze treptat, fie să schimbe complet modelul de business”, spune Director Strategie Reciclad’OR. „Altfel, conform tendințelor din prezent, vor ajunge să iasă de pe piață”, subliniază el.
„Ca să îmbunătățească modelul în mod treptat modelul, companiile au o serie de obțiuni, obțiuni pe care le vedeți deja de ani de zile. Inclusiv în România”, argumentează Brînzea. După aceea enumeră câteva exemple de modele de comportament: „Regândirea lanțului de aprovizionare circulareă, reducerea consumului de apă, reducerea producerii de deșeuri sunt doar câteva exemple”.
Nu legea sancționează
La nivel legal, Marius Brînzea spune să situația este, din nou, una ambiguă. „Sancțiunea pentru sustenabilitate nu este încă stabilită”. Chiar și așa, în concepția sa, sancțiuni există: „Dar, țin să subliniez, căci este un element foarte important, până la momentul în care ne va sancționa legea, ne va sancționa piața. Ceea ce este mult mai dureros”.
Compania Reciclad’OR s-a înființat în anul 2017. Astăzi, compania este lider al pieței și al transferului de responsabilitate. A reușit să închege toate aceste deziderate ale acționarilor săi, precum și ale celor peste 1000 de companii partenere. A apărut pe piață ca o urmare firească a activităților companii care au fondat-o. Acționarii companiei sunt Maspex România SRL, Unicom Production SRL (Urlați), Colector Glass SRL, Le Manoir SA, Klaus SRL (Artesana).
Modele sustenabile în business
La data de 16 aprilie, Capital și Infofinanciar au organizat evenimentul Masa rotundă „Modele sustenabile de business”. Au fost aduși la aceeași masă experți din diverse domenii, din administrație publică, ONG, comunicare sau mediul de afaceri. Iar în cadrul discuțiilor din cadrul evenimentului, tema de discuție a fost abordarea corectă a raportărilor de sustenabilitate în cadrul afacerilor.
De rmenționat faptul că, de la data de 1 ianuarie 2024, toate companiile de interes public cu un număr de peste 500 de angajați intră sub incidența directivei europene CSRD (Corporate Social Responsability Directive). Și această nouă directivă introdusă aduce cerințe pentru ca raportarele să fie mai detaliate în privința impactului întreprinderilor asupra mediului, societății și economiei.
Astfel, companiile sunt obligate să facă publice mai multe informații în legătură cu acțiunile de sustenabilitate pe care le realizează. În acest raport, companiile vor include date din trei mari direcții: factori de mediu, factori sociali și factori de guvernanță. În România, se preconizează că această Directivă Europeană va influența peste 6000 de companii.