Vladimir Tismăneanu, cel pe care premierul Victor Ponta l-a înlocuit din fruntea IICCMER, a condus comisia care a redactat raportul privind condamnarea comunismului, devenind astfel "inamicul public nr. 1" al lui Ion Iliescu.
Vladimir Tismăneanu, pe care guvernul Ponta l-a demis fără explicaţie de la conducerea Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), este profesor de ştiinţe politice la University of Maryland, College Park, din SUA. Alături de el a fost demis şi Ioan Stanomir, care a pierdut funcţia de preşedinte executiv.
Funcţia pe care Tismăneanu o deţinea la IICCMER era neremunerată. În anul 2006, preşedintele Traian Băsescu l-a rugat să preia conducerea Comisiei care a elaborat un raport de analiză a dictaturii comuniste din România.
În acest raport se afirmă, printre altele că, în decembrie 1989, succesorii regimului comunist "grupaţi în Frontul Salvării Naţionale, conduşi iniţial de gruparea Ion Iliescu-Petre Roman, au continuat să cultive metode similare cu cele practicate de comunişti: demonizarea societăţii civile şi a partidelor democratice, manipularea simbolică, propaganda deşănţată şi chiar utilizarea fasciilor minereşti pentru strangularea fragilului pluralism născut în decembrie 1989". Raportul a fost vehement contestat de către Ion Iliescu, care a calificat acest document drept "o mârşăvie curată, un act antinaţional". În decembrie 2006, Traian Băsescu s-a prezentat în faţa Parlamentului şi a condamnat regimul comunist, despre care a spus că a fost "ilegitim şi criminal", în baza raportului elaborat de Comisia Tismăneanu.
Predecesorul lui Vladimir Tismăneanu la conducerea IICMER a fost istoricul Marius Oprea. El a fost instalat în această funcţie de guvernul Tăriceanu, în decembrie 2005, şi a fost schimbat de cabinetul Boc abia în februarie 2010, la circa 14 luni după ce liberalii au plecat de la putere.
Între Oprea şi Traian Băsescu a existat în toţi aceşti ani un lung conflict, istoricul acuzându-l pe şeful statului că a fost colaborator al Securităţii. Iată ce spunea, în martie 2009, Oprea despre Băsescu: "Când a venit vorba de o posibilă desfiinţare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, preşedintele Băsescu a sugerat că ar fi bine să ne continuăm activitatea, inclusiv în actuala formulă de conducere - adică cu mine în frunte. Când i s-a atras atenţia că scriu o biografie critică a ascensiunii sale politice, ar fi spus că n-are importanţă, că pot să scriu şi trei, atâta vreme cât Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului îşi respectă programul, fără să fie folosit drept armă sau trambulină politică. Pentru asta, nimic de zis, în afară de vorba francezilor, chapeau!" "Născut din frică, ranchiună şi ură, regimul pontocratic, de sorginte comunistă, ignoră reguli de bază ale democraţiei, între care respectul pentru norme, proceduri şi posibilitatea tragerii la răspundere." VLADIMIR TISMĂNEANU, profesor de ştiinţe politice Ion Iliescu a calificat raportul întocmit de Comisia Tismăneanu drept "o mârşăvie curată, un act antinaţional."
Vladimir Tismăneanu face radiografia Pontocraţiei
Vladimir Tismăneanu a anunţat ieri că a demisionat şi din Consiliul Ştiinţific al IICCMER, după ce premierul Victor Ponta l-a demis de la conducerea instituţiei.
"Lenin spunea că dictatura proletariatului, adică a partidului totalitar, nu este îngrădită de vreo lege. În aceasta direcţie, a dispreţului pentru tot ce implică statul de drept, pare să se îndrepte România pontocratică. Pontocraţia este o galerie de măşti, o cascadă de demagogie neţărmurită, furtuni de praf în ochi şi absenţa ruşinii ca patologie a puterii ce se doreşte absolută. Născut din frică, ranchiună şi ură, regimul pontocratic, de sorginte comunistă, ignoră reguli de bază ale democraţiei, între care respectul pentru norme, proceduri şi posibilitatea tragerii la răspundere", scrie Vladimir Tismăneanu pe blogul său.
Scrisoare de protest
Stimate domnule prim-ministru Victor Ponta
Schimbarea domnului profesor Vladimir Tismăneanu din funcţia de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc(IICCMER), fără nici un fel de explicaţie oficială, este un abuz care provoacă îngrijorare în legătură cu intenţiile noului guvern de a continua eforturile de condamnare a regimului comunist.
Domnul profesor Tismăneanu, a cărui funcţie era nerenumerată, a dovedit prin întreaga sa activitate că este persoana cea mai îndreptăţită să coordoneze activitatea acestui institut. Nu putem să nu privim schimbarea domnului Tismăneanu din perspectiva atacurilor permanente pe care preşedintele de onoare al PSD, domnul Ion Iliescu, le-a lansat în permanenţă împotriva celui care a condus Comisia Prezidenţială de Analiză a Dictaturii Comuniste din România.
Stimate domnule prim-ministru, vă amintim că, în perioada în care eraţi în opoziţie, aţi promis în repetate rânduri că nu veţi recurge la practica schimbărilor pe criterii politice. De aceea vă rugăm să reveniţi asupra deciziei de eliberare a domnului Tismăneanu din funcţia de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER. "Evenimentul zilei" va lansa astăzi, pe www.evz.ro, o petiţie publică în sprijinul profesorului Vladimir Tismăneanu. În ediţia tipărită a ziarului de mâine veţi găsi talonul prin care puteţi lua atitudine, trimiţându-l pe adresa Guvernului.
- Scrisoare de protest împotriva demiterii profesorului Vladimir Tismăneanu
Fost consilier al lui Tăriceanu, şef la IICCMER
Tânărul istoric care-l va înlocui pe Ioan Stanomir în funcţia de preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, are doar 30 de ani.
Potrivit CV-ului său, a fost în 2005, imediat după absolvirea facultăţii, consilier relaţii externe la Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.
Ulterior, a fost consilier la cancelaria fostului premier Tăriceanu, iar din mai 2006 a început să lucreze la IICCMER. Muraru a beneficiat de o bursă a United States Holocaust Memorial Museum şi şi-a dat doctoratul în problema proceselor criminalilor de război din Transnistria.
În martie, PNL l-a propus pe fratele său geamăn, Alexandru Muraru, pentru un post în Colegiul CNSAS. Ulterior, liberalii au renunţat la această propunere, pe fondul grevei parlamentare şi a refuzului de a participa la orice activitate a legislativului. În prezent, el este secretar al Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului.
Instalat la Palatul Victoria, social-democratul Victor Ponta s-a înconjurat de o adevarată ceată de... curteni, în timp ce specialişti ca Adrian Streinu-Cercel au fost zburaţi din funcţii. Ultimii patru numiţi în aparatul de lucru al premierului fac ca specialiştii cu pregătire temeinică în domeniu precum fostul ministru al Finanţelor, Daniel Dăianu, să pălească în faţa “strălucirii" lor: AGA-manul Eugen Orlando Teodorovici face pereche bună cu scandalagiul veterinar specialist în papagali, Liviu Harbuz, în timp ce şomerul de 38 de ani Remus Cernea, şi-a convertit ecologismul la culoarea roşie primind primul său loc de muncă adevărat: consilier de stat pe probleme de mediu şi societate civilă. Trinitatea sfetnicilor personali ai premierului este însoţită de Natalia Intotero, noua şefă a departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care a ştiut să se facă remarcată prin aprecierile sale legate de regimul prezidenţial din Suedia (sic!). CÂTE FUNCŢII, ATÂTEA "SPECIALIZĂRI"
NATALIA INTOTERO
Vicepreşedinte PSD Hunedoara, este o apropiată a lui Cristian Rizea, care de altfel a propulsat-o în politică, susţin surse social-democrate. În 2009, Intotero urma să conducă DRP, aflat în subordinea MAE, dar pentru post a fost preferat Eugen Tomac. Fără pic de experienţă diplomatică, ea a trecut totuşi de la statutul de director de şcoală şi consilier judeţean la cel de secretar de stat. Propriile gafe i-au pus rapid capăt carierei guvernamentale în ciuda sprijinului politic venit din PSD. Într-un interviu acordat Gardianul, Intotero declara că Suedia are preşedinte şi că în MAE este colegă cu Teodor Meleşcanu.
REMUS CERNEA
La cei aproape 40 de ani nu a fost angajat niciodată. A început o faculate dar nu a definitivat-o prin licenţă. Locuieşte încă cu părinţii. Lider al Mişcării Verzi, cu mare priză la hipsteri, a ajuns să fie contestat de colegii de partid după ce a deturnat mişcarea din Piaţa Universităţii în beneficiul USL, la ale cărei proteste politice a şi participat. Fan Pink Floyd, cunoscuţii promovatori ai mesajelor orweliene, Cernea s-a apropiat de Ion Iliescu. A înţeles rapid nu poţi fi verde fără a fi roşu. În 2011 s-a reorientat. A devenit colaborator al liderului PSD Victor Ponta. Se vrea parlamentar după alegerile din toamnă.
EUGEN ORLANDO TEODOROVICI
Se identifică cu “Spartacus", îi place munca în grădină şi îi are ca eroi pe Churchill şi pe Lincoln. A urcat de la funcţia de referent până la cea de secretar de stat. Are legături politice cu PNL, via Nini Săpunaru, în a cărui zonă de influenţă a şi candidat în 2008, fără succes, pentru un loc de senator. În timpul guvernării Tăriceanu a devenit cunoscut ca “AGAMAN", aluzie la puzderia de Adunări Generale ale Acţionarilor şi Consilii de Administraţie la care se tot abonase. A cumulat din aceste participări sume de peste zece ori mai mari decât leafa sa de secretar de stat, cam 141.000 de euro într-un an. Cu astfel de venituri a contractat totuşi o vilă ANL.
LIVIU HARBUZ
De profesie medic veterinar, specialist în papagali, cum singur se lăuda la un moment dat în "Libertatea". A mai lucrat în ministerul Agriculturii, atuua care contează mai mult decât reputaţia de candidat scandalagiu, legăturile cu PDL sau desele sale dosare penale. Fost candidat USL la Neamţ, a fost cercetat pentru lovire după ce l-a agresat pe viceprimarul comunei Boteşti. Fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Harbuz a fost un răsfăţat al contractelor publice, firmele sale fiind răsfăţate chiar şi în timpul guvernării Boc. În decembrie 2010 a primit NUP în câteva scandaluri financiare pe bani europeni. Citiţi şi:
- SENATUL EVZ: Sub lupa memoriei: Experienţe personale din timpul condamnării comunismului (I)
- Sub lupa memoriei: Experienţe personale din timpul condamnării comunismului (II)
- Sub lupa memoriei: Experienţe personale din timpul condamnării comunismului (III)