În fotografie este o sculptură a lui Constantin Brâncuși, cu chipul Căpitanului turnat în bronz de marele artist român stabilit la Paris, scria profesorul Ion Coja.
„Lucrarea a fost executată după moartea Căpitanului și a fost expusă la Mauzoleul Legionarilor de la Casa Verde. Așa cred, cel puțin, până vom afla date mai multe și mai sigure despre această sculptură despre care nu am știut nimic până zilele trecute când am descoperit fotografia pe care am expus-o.
Fotografia am găsit-o în cartea Codreanu et La Garde de Fer a domnului Michel Bertrand, apărută în 2010 la editura Akribeia, Saint-Genis-Laval. Este meritul doamnei Carolina Maier, activă și ageră comentatoare de pe blogul nostru, care ne-a semnalat existența cărții și ne-a procurat câteva exemplare”, mai scria Ion Coja în 9 septembrie 2013 pe blogul său.
Iar Ion Coja mai spune niște lucruri inedite: „Nu este Brâncuși singurul mare artist care va suferi la moartea Căpitanului și nu-și va ascunde suferința. Este puțin cunoscută reacția „promptă” a lui Tudor Arghezi, care va scrie poezia Făt Frumos. Nu mai știu să fi scris Arghezi și alte poezii „ocazionale”.
Citește și Comuniștii au vrut să dărmâme Coloana infinitului și s-o dea la fier vechi
Dacă a făcut-o o singură dată, pentru Codreanu, gestul este extrem de important pentru a aprecia corect posteritatea Căpitanului. Evident, ediția Opera Omnia a lui Arghezi încă nu a inclus acest text între celelalte, unde îi este locul.
Citește poezia Făt Frumos și toată POVESTEA pe Evenimentul istoric