Are 47 de ani şi ultimii trei i-a petrecut reconstruind chipuri. Horaţiu Drăgănescu a studiat şi craniul despre care s-a zis că ar aparţine Elodiei Ghinescu.
La 47 de ani, Horaţiu Dinu Drăgănescu, comisar-şef la Institutul de Criminalistică al Poliţiei Române, este singurul expert în reconstrucţie facială din ţară. Practic, el este omul la care ajung craniile despre care nu se poate stabili nimic cu precizie.
Cu răbdare şi simţ artistic - pe care admite că nu îl avea înainte să se specializeze în această tehnică - Horaţiu Drăgănescu modelează cu atenţia unui sculptor cranii despre care criminaliştii nu deţin nicio informaţie. Craniile care ajung la el sunt "preparate", adică curăţate de ţesuturile şi impurităţile care se adună în timp.
Primul lucru pe care îl face expertul - la origine medic legist - este să stabilească rasa, vârsta şi sexul, printr-o metodă care ţine de antropologia clasică. "Apoi încep reconstrucţia facială, practic reconstruiesc toţi muşchii feţei, din profunzime spre suprafaţă. E o muncă foarte laborioasă, durează mult", explică el. Asta în condiţiile în care craniul este în stare integră. În cazul în care acesta este făcut din bucăţi durează o lună doar asamblarea lui. "Nu pot lucra decât pe un craniu care este integru, care are toate oasele masivului facial, inclusiv mandibula", subliniază medicul.
Pe jumătate artist
Lucrează cu argilă luată de la Fondul Plastic, întocmai ca un sculptor. Deşi se delimitează de orice abilităţi artistice, susţinând că n-a fost în stare în viaţa lui să deseneze ceva frumos, degetele lungi şi fine trădează contrariul.
Horaţiu Drăgănescu este un bărbat înalt, cu părul uşor ondulat şi grizonat şi are acel aer nonconformist pe care numai artiştii îl degajă. Stă de vorbă cu noi cocoţat pe masa de lucru, dând din picioare ca un copil care nu mai are răbdare şi gesticulează pasionat când vorbeşte despre "meseria spectaculoasă" pe care o practică.
Laboratorul lui e decorat minimalist, vopsit în alb. Într-unul dintre colţuri stă pus în cui un schelet pe care, din neatenţie, îl poţi confunda cu un cuier. Ambientul este impregnat de semne ale morţii, cu subcategoria sa cea mai captivantă pentru fanii serialelor poliţiste: crima. Ici-colo vezi mulaje de urechi, proteze de ochi de diferite culori, 2-3 capete refăcute şi câteva cărţi de specialitate.
Oricum, spune Horaţiu Drăgănescu zâmbind complice, munca de aici e mult mai "curată" decât cea de la Institutul de Medicină Legală unde a lucrat până în 2002 şi unde, în ciuda tăriei pe care o exhibă fiecare gest al său, necropsiile pe copii îl impresionau. Odată refăcut, un craniu trece prin procesul de identificare, care însă nu este niciodată certă şi de aceea nu constituie o probă în justiţie.
Reconstrucţia seamănă 20-30% cu realul
Doar identificarea prin ADN este considerată probă în justiţie. "Rata de asemănarea cu realul este de 20-30%. Sunt şanse ca rudele să îl recunoască, dar se pot şi înşela pentru că recunoaşterea asta facială este o chestiune subiectivă: dacă vrei să recunoşti pe cineva într-o fotografie, îl poţi recunoaşte", mărturiseşte Horaţiu Drăgănescu.
De altfel, din 2008, de când s-a deschis laboratorul, medicul a refăcut şapte cranii şi acum este pe punctul de a identifica unul. Recent a trecut pe la el şi un craniu găsit într-o pădure în judeţul Olt şi despre care s-a speculat că ar aparţine Elodiei Ghinescu.
"Nu puteam să îi fac reconstrucţie, pentru că nu avea mandibulă. Am spus de îndată că nu este craniul Elodiei, pentru că era mult mai mic decât capul Elodiei. Era de femeie într-adevăr, dar era mai mic şi era o femeie mai în vârstă decât Elodia", a explicat expertul.
A învăţat meserie de la "cea mai tare" specialistă
El a învăţat tehnica de la "cea mai tare" expertă în reconstrucţie facială, Caroline Wilkinson, în 2006, când a urmat cursuri la Universitatea Dundee din Marea Britanie, unde predă aceasta. Wilkinson lucrează în domeniu de 30 de ani şi a petrecut şapte dintre ei modelând şi remodelând lut, până când a reuşit prima identificare a unui craniu. Acum primeşte cranii de la poliţiile din Olanda, Belgia şi Germania şi este renumită la nivel mondial. Medicul român a fost impresionat de "răbdarea de fier" a acesteia, dar şi de vastele ei cunoştinţe anatomice despre faţă.
Diferenţa dintre aptitudinile deprinse de la Wilkinson şi munca lui este că, în Anglia, lucra cu mulaje, pe când aici de multe ori "operează" direct pe cranii. "În mod normal se face un mulaj după craniu, nu se lucrează direct pe el. Însă materialele pentru un mulaj costă cam 2.000 de lei şi noi suntem în criză financiară. Şi atunci lucrez direct pe craniu, cu mare grijă să nu îl distrug", precizează specialistul.
Mai nou, el a devenit mentorul unui sculptor din Râmnicu- Vâlcea pe care vrea să îl aducă să lucreze alături de el. "Cam ce fac ăia prin CSI facem şi noi aici în laboratoare. Avem o tehnologie bună, nu suntem lăsaţi în urmă", spune Horaţiu Drăgănescu, explicând că singurul nivel la care filmul bate viaţa este din punctul de vedere al softurilor folosite: "Programele pe care le vedem în CSI nu există încă în realitate".
"Cam ce fac ăia prin «CSI» facem şi noi aici, în laboratoare. Avem o tehnologie bună, nu suntem rămaşi în urmă." HORAŢIU DRĂGĂNESCU, expert în reconstrucţie facială
CV
Cine este Horaţiu Drăgănescu
Singurul expert în reconstrucţie facială din România a deschis în urmă cu trei ani primul laborator specializat din ţară, în cadrul Institutului de Criminalistică al Inspectoratului General al Poliţiei Române. Investiţia iniţială a fost de 3.000 de euro. Lucra aici din 2002, dar se ocupa de genetică judiciară.
Înainte, a fost angajat, timp de şase ani, la Institutul de Medicină Legală. Horaţiu Drăgănescu a terminat Medicina, având specializare în medicină legală.
Este singurul medic din institut şi, între timp, a devenit şi poliţist, având gradul de comisar-şef.
Horaţiu Drăgănescu spune că este pasionat de maşini şi de soţia şi de fiica sa de 10 ani, care nu vede nimic neobişnuit în munca lui. "A fost de câteva ori aici, dar n-a impresionat-o nimic", spune acesta.