Republica Moldova. La mai bine de 15 de la răscoala tinerilor din Chişinău împotriva regimului comunistului Vladimir Voronin, pe rol în instanţele judecătoreşti mai rămâne un singur dosar pentru tortură. După ce sistemul de drept moldovenesc a făcut tot posibilul ca poliţiştii torţionari, care au uimit comunitatea internaţională prin cruzimea lor, să scape de pedeapsa sau cel puţin de închisoare. Cei învinuiţi fiind avansaţi în funcţii şi în grad.

Dosarul intentat pentru tortura din aprilie 2009, în care parte vătămată este cunoscutul activist de peste Prut, Anatol Mătăsaru, se află încă în prima instanţă.

Anatol Mătăsaru a fost reținut în dimineața de 8 aprilie 2009 și dus în Comisariatul General de Poliție al municipiului Chișinău, unde a fost torturat şi trecut prin „coridorul morţii”.

Fotografiile cu chipul mutilat al lui Mătăsaru au fost publicate aproape de toate instituţiile de presă din Europa şi nu numai.

Iar în Rezoluţia Consiliului Europei din mai 2009, se cerea investigarea „arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru și a lui Gabriel Stati”.

Zece ani în prima instanţă

După înlăturarea comuniştilor de la guvernare procurorii au intentat două dosare penale în cazul lui Anatol Mătăsaru.

În primul dosar, pentru abuz la reţinerea lui Mătăsaru, au fost condamnaţi cu suspendare trei poliţişti. Sentinţa nu i-a încurcat condamnatului Ghenadie Floreac să avanseze în grad şi să ajungă la şefia diferitor structuri în teritoriu ale Ministerului de Interne.

Procurorii au mai intentat un dosar penal pentru tortură și tratamente inumane și degradante, fiind învinuiți polițiștii Igor Pîntea și Octavian Sîrbu.

În 2014, Curtea Supremă de Justiţie a întors dosarul la rejudecare în prima instanţă. De atunci dosarul s-a aflat în gestiunea la mai mulţi judecători, unii din martori au decedat. Iar CEDO a condamnat Republica Moldova, obligând Guvernul să-i achite lui Mătăsaru 15.000 de euro.

Inculpaţi pentru tortură, avansaţi şi promovaţi

Unul dintre învinuiți, Igor Pîntea, a deținut în perioada guvernării lui Plahotniuc funcția de șef al Penitenciarului nr.13 din Chișinău.

Pîntea și-a dat demisia după retragerea Partidului Democrat de la guvernare și a plecat din țară. Deşi a fost dat în urmărire generală cu cinci ani în urmă, până în prezent nu s-a comunicat oficial nimic despre locul aflării sale.

Octavian Sîrbu a fost avansat până la gradul de locotenent - colonel. Este şef de secţie în cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţie. El primeşte diurne pentru deplasări de la diferite organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol.

În timp ce examinarea dosarului bate pasul pe loc, Octavian Sîrbu a încercat prin diferite metode să-l reducă pe Mătăsaru la tăcere. A trimis emisari, promiţându-i bani grei pentru iertare şi l-a ameninţat când a avut ocazia.

Precizăm că Legea cu privire la Poliţie prevede suspendarea din funcţie a poliţiştilor urmăriţi penal.

Sîrbu mai are şi acces la secretul de stat. Un canal de Telegram scria că pentru aşi păstra acest drept. Sîrbu ar fi mituit cu 15.000 de euro un funcţionar de la SIS.

Venit de la sute de kilometri ca să-i apere pe poliţiştii inculpaţi

Unul din cei care a dat declaraţii în instanţă în favoarea poliţiştilor învinuiţi de tortură este Aurel Vicol.

Acesta lucrează medic la un centru de analize privat din Bucureşti. Vicol a lăsat munca şi a venit de la aproape 500 de kilometri pentru ca să-i dea o mână de ajutor lui Sîrbu.

Aurel Vicol a lucrat expert judiciar la Centrul de medicină legală din Chişinău. În 2014, societatea civilă din Republica Moldova l-a inclus pe Aurel Vicol în lista „laureaţilor anti-premiului inimă neagră”.

Aşa zisul premiu, o placă de granit negru cu indicarea cauzei decernării şi numelui „laureatului”, a fost decernat celor care s-au evidenţiat prin sfidare gravă a drepturilor fundamentale ale omului în aprilie 2009.

Societatea civilă l-a învinuit pe Aurel Vicol că a falsificat expertizele medico-legale ale tinerilor torturaţi. Ajutându-i pe poliţiştii torţionari să scape de pedeapsă.

În cazul lui Mătăsaru, Aurel Vicol a scris în Raportul de expertiză medico-legală nr.2667/D că leziunile depistate la victimă nu au fost cauzate în incinta Comisariatului de Poliţie Chişinău.

După mai bine de zece ani, Vicol a făcut aceeaşi declaraţie, care îi deculpează pe Sîrbu şi Pîntea.

Doar că avocaţii poliţiştilor şi omul lor adus de la 500 de kilometri nu au luat de această dată în calcul, sau poate că au ascuns dee instanţă, un lucru. Aurel Vicol nu mai este expert. Şi nu putea fi audiat în calitate de expert.

Vicol a demisionat ianuarie 2021. Fiind radiat şi din Registrul de stat al experţilor judiciari. Acesta putea fi audiat doar în calitate de martor. Nicidecum în calitate de expert.

Învinuiţii, apăraţi de fostul şef, acuzat de tortură

În lista martorilor apărării a fost inclus şi Ruslan Saachian, fost şef al poliţiei judiciare din municipiul Chişinău. Acesta a dat curs la fiecare citaţie pentru a-i apăra pe foştii subalterni, Pîntea şi Sîrbu.

În context, remarcăm un detaliu. Ruslan Saachian a fost primul din cei denunţaţi de Mătăsaru. A făcut-o de fiecare dată public, oferind detalii cum a fost maltratat.

Doar că Saachian a fost scos de sub urmărire penală. Fără prea multe explicaţii pentru victimă. Procurorul Ion Bazatin l-a invitat pe Mătăsaru să facă cunoştinţă cu dosarul. De unde a scos ordonanţă de scoaterea a lui Saachian de sub urmărire penală.

După ce a văzut dosarul, victima a semnat că a făcut cunoştinţă şi nu are pretenţii. Iar după ce a plecat, ordonanţa în privinţa lui Saachian a fost anexată din nou la dosar.

Mătăsaru a aflat din presă că Saachian a fost scos de sub urmărire penală. Dar era târziu să mai contesteze. Expirase termenul de prescripţie.

Precizăm că Ruslan Saachian a fost învinuit că i-a omorât fiul şi de regretatul Victor Boboc, tatăl lui Valeriu Boboc, ucis în noaptea de 7 spre 8 aprilia în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Tortura din 7 aprilie 2009, fără torţionari

Niciunul din poliţiştii denunţaţi de tinerii torturaţi în aprilie 2009 nu a ajuns să facă închisoare. Majoritatea celor învinuiţi au fost achitaţi. Iar cei câţiva care au fost condamnaţi s-au ales cu pedepse simbolice.

Singurul condamnat la închisoare a fost ex-poliţistul Ion Perju, învinuit de moartea lui Valeriu Boboc. Perju a fost condamnat la 10 ani de închisoare, fiind cercetat până la pronunţare în stare de libertate.

Ion Perju a fost dat în urmărire generală încă în aprile 2015. Nu se ştie cât de mult s-au străduit foştii colegi să-l reţină şi să-l aducă după gratii, dar nu s-a mai comunicat, la nivel oficial, nimic despre el.

Mai mulţ susţin că l-au văzut pe Perju circulând cu automobilul prin Chişinău. Alţii spun că l-au întâlnit la magazinul Metro, alţii, la un concert în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Acolo unde a fost ucis Boboc şi maltrataţi tinerii.

Cei care l-au întâlnit spun că acesta întoarce spatele şi pleacă imediat ce a înţeles că a fost recunoscut.