Continuând incursiunea în istoria Jocurilor Olimpice vom poposi la Melbourne, în anul 1956. Pentru sportivii de pe bătrânul continent, Jocurile erau programate în îndepărtata Australie. Lucru ce presupunea o complicație, din cauza faptului că în Europa se instalase iarna.

Acest lucru a dat peste cap tradiționala pregătirea a multor sportivi. Din cauza faptului că sezonul iernii reprezenta o perioadă de odihnă pentru atleți, pregătirea lor nu era aceea din timpul verii

Jocurile Olimpice din 1956

Jocurile Olimpice de la Melbourne 1956 s-au desfășurat în perioada 22 noiembrie - 8 decembrie 1956, fiind cea de-a 13-a ediție a Jocurilor Olimpice moderne.

Jocurile Olimpice din 1956 au fost primele organizate în emisfera sudică. Din cauza inversării anotimpurilor, Jocurile au fost celebrate în noiembrie și decembrie. Extremitatea Australiei și două crize internaționale au afectat numărul de participanți;. Prin urmare, mai puțin de 3 500 de sportivi din 67 de țări au participat la Jocuri.

Egiptul, Libanul și Irakul au boicotat în semn de protest față de invazia israeliană din Peninsula Sinai din octombrie. În plus, cu câteva săptămâni înainte de deschiderea Jocurilor, armata sovietică a intrat în Budapesta și a înăbușit o revoltă populară împotriva guvernului. Țările de Jos, Spania și Elveția au boicotat în semn de protest față de invazia sovietică.

A fost introdusă defilarea sportivilor

Germania de Est și Germania de Vest au concurat ca o singură echipă, o practică care a durat până la Jocurile din 1964. Din cauza restricțiilor de carantină din Australia, probele ecvestre au avut loc la Stockholm în luna iunie. Jocurile de la Melbourne au introdus practica sportivilor de a defila la ceremoniile de închidere, fără a fi separați în funcție de țară.

Competiția de atletism a avut loc la Melbourne Cricket Ground. Echipa Statelor Unite a câștigat 15 din cele 24 de probe masculine. Sprinterul Bobby Joe Morrow a câștigat trei medalii de aur, iar Al Oerter a câștigat prima din cele patru medalii de aur consecutive la disc.

Australianca Betty Cuthbert a fost vedeta competiției feminine. Aceasta a câștigat probele de 100 și 200 de metri și a obținut o a treia medalie de aur ca membră a echipei australiene de ștafetă 4×100 de metri.

Australienii au dominat proba de înot

Conduși de Murray Rose și Dawn Fraser, australienii au câștigat 8 din cele 13 probe de înot. Pentatlonistul modern suedez Lars Hall a câștigat a doua medalie de aur consecutive. La Jocurile din 1956, sportivii sovietici au obținut prima medalie de aur la gimnastică.

Glenn Davis a fost un deținător american al recordului mondial la 400 de metri garduri (1956-1962) și primul om care a câștigat de două ori medalia de aur la Jocurile Olimpice în această probă.

Davis a excelat în atletism pentru Barberton (Ohio) High School. Acesta a înscris adesea mai mult individual decât înscriau echipele adverse la un loc. La Universitatea de Stat din Ohio (Columbus), a alergat curse de sprint și a fost săritor în lungime. El a mai fost și alergător de obstacole. La Jocurile Olimpice din 1956 de la Melbourne, Australia, s-a distanțat de coechipierii săi Eddie Southern și Josh Culbreath după a șaptea obstacol pentru a lua medalia de aur în prima victorie americană în această probă din 1920. În 1958, Davis a câștigat premiul James E.

Sullivan pentru cel mai bun atlet amator din țară. La Jocurile Olimpice de la Roma din 1960, Davis a câștigat medalia de aur la obstacole și a făcut parte din echipa câștigătoare de ștafetă de 4×400 de metri. În același an, a alergat la 200 de metri garduri într-un timp record mondial de 22,5 secunde. S-a retras apoi din atletism și a avut o scurtă carieră de fotbal profesionist, fără succes, la Detroit Lions.

Cel mai tânăr sportiv olimpic

Murray Rose a fost un înotător australian care a câștigat șase medalii olimpice și a fost primul om care a înotat cursa de 1.500 de metri stil liber în mai puțin de 18 minute.

La vârsta de 17 ani, Rose a devenit cel mai tânăr sportiv olimpic. Acesta a câștigat trei medalii de aur în timpul unei Olimpiade. La Jocurile Olimpice de la Melbourne din 1956, Rose a stabilit un record olimpic în proba de 400 de metri liber. Acesta a câștigat proba de 1.500 de metri liber și a făcut parte din echipa de ștafetă de 4×200 de metri care a doborât recordul mondial. La Jocurile Olimpice de la Roma din 1960, el a stabilit un alt record, devenind primul om care a câștigat o probă de stil liber pe distanță în două Olimpiade consecutive, obținând medalia de aur la 400 de metri stil liber.

De asemenea, a câștigat o medalie de argint la 1.500 de metri liber și a făcut parte din echipa de ștafetă 4 × 200 de metri care a câștigat medalia de bronz. Rose ar fi participat probabil și la Jocurile Olimpice din 1964 de la Tokyo, dar nu s-a prezentat la testele naționale australiene. Prin urmare, nu s-a calificat pentru echipa Australiei.

Rose a primit un trofeu special

În lunile dinaintea Jocurilor Olimpice din 1964, el a stabilit recorduri mondiale în probele de 880 de metri și 1.500 de metri stil liber. Murray a fost purtător de drapel în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Sydney din 2000.

Rose, un vegetarian strict a cărui dietă bazată în principal pe alimente crude includea germeni de grâu, miere și alge marine. Astfel, a fost poreclit „Șirul algelor marine”. El era cunoscut pentru o tehnică inovatoare care punea accentul pe forța umerilor și a spatelui. Tehnica sa se baza mai puțin pe forța brațelor și a picioarelor. În 1962, Rose a primit un trofeu special din partea Amateur Athletic Union. De altfel, a primit Trofeul Mondial al Fundației Helms pentru contribuția sa. A fost printre primii înotători incluși în International Swimming Hall of Fame, în 1965.

În 1962, Rose a absolvit Universitatea din California de Sud, unde a fost membru al echipei de înot. Acesta a lucrat o perioadă în televiziune și film. Printre credite se numără Ride the Wild Surf (1964) și Ice Station Zebra (1968) cu Rock Hudson și Ernest Borgnine.