Noua președintă naționalistă din Macedonia de Nord refuză să pronunțe noul nume al țării

Noua președintă naționalistă din Macedonia de Nord refuză să pronunțe noul nume al țării Macedonia de Nord / Sursa foto: Dreamstime

În timpul depunerii jurământului, Gordana Siljanovska-Davkova a pretins că este „președinta Macedoniei”, deși ţara a devenit „Macedonia de Nord” în 2018, în urma negocierilor cu Grecia.

Partidul său de dreapta, VMRO-DMPNE, nu a acceptat niciodată această schimbare, scrie Le Nouvel Observateur.

Nu a vrut să reostească „Macedonia de Nord”

„Declar că voi exercita funcția de președinte al Macedoniei în mod conștiincios și responsabil”. Noua președintă din Macedonia de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, a refuzat să pronunțe noul nume al țării sale în timpul depunerii jurământului duminică, 12 mai.

Denumirea constituțională "Macedonia de Nord", folosită încă de la un acord încheiat în 2018 cu Grecia, este totuși bine întrebuinţată în textul oficial pe care urma să-l citească șeful statului, a notat un jurnalist AFP.

Ne puteți urmări și pe Google News

Se pare că aleasa, profesor universitar pensionar, a ignorat în mod voluntar formularea oficială, deoarece, în urma depunerii jurământului, s-a angajat să protejeze "suveranitatea, integritatea teritorială și independența Macedoniei", refuzând din nou să precizeze "de Nord".

Gordana Siljanovska-Davkova, aleasă pe pentru un mandat de cinci ani

Candidată a dreptei naționaliste, Gordana Siljanovska-Davkova a fost aleasă pe 8 mai pentru un mandat de cinci ani în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, învingându-l pe șeful statului social-democrat, Stevo Pendarovski, cu 65% din voturi. VMRO-DMPNE, din care provine președinta, a ajuns şi el pe prima poziţie la alegerile legislative, care au avut loc tot pe 8 mai, asigurându-și 58 din cele 120 de locuri în Parlament prin înfrângerea Uniunii Social Democrate (SDSM), aflată la putere din 2017.

Partidul de dreapta VMRO-DMPNE s-a opus mereu acordului "istoric" de la Prespa încheiat în 2018 între Atena și Skopje, aceasta din urmă acceptând să adauge mențiunea geografică "de Nord" denumirii "Macedonia". Această concesie din partea macedonenilor a fost menită să pună capăt unei lungi dispute cu vecinii lor, care din acest motiv le-au blocat aderarea la NATO (înfăptuită în 2020) şi negocierile de aderare la UE.

Macedonia de Nord, conflicte cu Grecia și Bulgaria

Revenirea la putere a opoziției de dreapta în această țară balcanică riscă nu doar să reaprindă tensiunile cu Grecia, ci și cu Bulgaria, care își stabilește propriile condiții pentru a avansa negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la UE.

Preluarea mandatului de către Gordana Siljanovska-Davkova a fost salutată de la Bruxelles de președintele Consiliului European Charles Michel și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Felicitări […] că ai devenit prima femeie președinte a Macedoniei de Nord. Conducerea ta vine într-un moment crucial, pe măsură ce țara ta avansează cu reformele și își continuă drumul către UE", a scris ea pe reţeaua de socializare X (fostă Twitter).

Într-o a doua postare pe aceeași rețea de socializare, președinta Comisiei Europene a reamintit că pentru a-și continua "cu succes calea către aderarea la UE, este esențial ca [Macedonia de Nord] să continue pe calea reformelor și a respectării depline acordurilor sale obligatorii", inclusiv cel care vizează schimbarea denumirii sale.

(Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)