Parlamentul European a votat ieri, la Strasbourg, cu 306 voturi pentru si 186 impotriva, rezolutia socialistilor privind decretul italian de expulzare a "imigrantilor pericol-public".

Conform acestui act, care are valoare de recomandare pentru Comisia Europeana, decretul italian trebuie modificat pentru a se incadra in regulile europene privitoare la libera circulatie a persoanelor (Directiva 38/2004).

Documentul arata ca Directiva 38/2004 stabileste limite foarte stricte pentru expulzarea persoanelor. Rezolutia mai spune ca orice masura trebuie sa fie proportionala si bazata exclusiv pe comportamentul personal al fiecarui individ. Expulzarea nu poate fi aplicata preventiv, se mai arata in text. Acesta face referiri importante la protecttia populatiei de etnie rroma, a caror integrare in societate ar trebui sa constituie o prioritate a UE.

“Rezolutia recomanda o monitorizare permanenta din partea Comisie Europene a modalitatii in care se aplica decretele de expulzare din Italia. De asemenea, o comisie de control a Parlamentului European va face acealasi lucru. Din informatiile pe care le detin acum, se pare ca ministrul de interne italian, Giuliano Amato, ar fi declarat astazi ca va accepta rezolutia parlamentului”, ne-a spus imediat dupa vot socialistul roman Adrian Severin.

Dezbateri aprinse

Rezolutia depusa de socialisti a primit o serie de amendamente de la Verzi, liberali si “Stanga Unita”. Popularii europeni au votat impotriva textului si au criticat modul ostil in care a fost primit de Parlament comisarul european pentru Justitiei, Libertate si Securitate, italianul Franco Frattini, membru al PPE.

Mai multi membri ai PE l-au “executat” luni pe Frattini, care a participat la dezbaterile in plen pe marginea decretului. Ieri, solicitarea parlamentarului francez Joseph Daul (liderul grupului PPE-DE) de a se retrage din textul rezolutiei  un paragraf critic la adresa comisarului european Franco Frattini a declansat dezbateri aprinse intre partidele europene.

Parlamentarii au adoptat in cele din urma, cu 290 de voturi “pentru”, 220 “impotriva” si 21 de abtineri, paragraful care spune ca Parlamentul European considera ca recentele declaratii facute de  Franco Frattini, vicepresedinte al Comisiei Europene, in legatura cu gravele evenimente petrecute la Roma, sunt contrare cu spiritul Directivei 38/2004 a Comisiei Europene. Ii solicitam sa se conformeze deplin directivei mentionate”.

Sa ne tinem rromii acasa Intr-un interviu publicat miercuri, cu doar o zi inainte de votul PE, de “Le Monde”, “El Pais” si “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Amato sustine ca Directiva 38 nu este adaptata la “miscarile masive de populatie” cu care se confrunta acum Europa.

Intrebat daca acest decret nu incurajeaza manifestarile xenophobe din Italia, Amato a declarat ca, in ultimii ani, in Italia, sentimentele anti-romanesti au crescut datorita prezentei infractorilor de origine romana. “In primele sapte luni ale acestui an, 11.000 din cele 29.000 de furturi comise in Italia sunt «capodopera» romanilor”. Poate ca Bucurestiul ar trebui sa faca ceva pentru a evita venirea rromilor in Italia, a caror afluenta a contribuit la formarea unei atitudini anti-romanesti”, a mai spus Amato.

REVENIRE

Presedintele Basescu se corecteaza: cei noua romani ucisi erau doi

Autoritatile romane si-au schimbat, de la o zi la alta, pozitia in legatura cu situatia din Italia. Presedintia a rectificat ieri statistica despre cei „noua romani ucisi in Italia numai in luna noiembrie”, avansata de presedintele Traian Basescu miercuri seara, la Realitatea TV, anuntand ca este vorba doar de doua persoane.

Printr-un comunicat de presa, Administratia Prezidentiala a transmis ca „presedintele regreta citarea eronata a unor informatii in cadrul emisiunii de la Realitatea TV”. Atentionand asupra declansarii „unui sentiment xenofob”, Basescu declarase cu o seara inainte ca „reactia la Mailat este ca noua romani au fost ucisi in Italia numai in luna noiembrie”.

Potrivit unor apropiati ai presedintelui, eroarea lui Basescu a fost cauzata de „presiunea emisiunii” televizate si de faptul ca nu se astepta ca subiectul crizei din Italia sa fie primul abordat.

„Presedintele a dorit sa se refere la faptul ca in perioada

30 octombrie-14 noiembrie noua cetateni romani au fost victime ale unor incidente soldate cu doi morti, patru persoane ranite si trei persoane agresate”, se explica in comunicatul presedintiei.

Pentru a clarifica situatia, Administratia Prezidentiala transmite totodata ca, „incepand cu data de 28 august a.c. si pana in prezent, sapte cetateni romani au murit in urma unor atacuri care au avut loc in Italia, in majoritatea cazurilor autorii fiind inca neidentificati”. MAE considera incheiata campania de informare

Tot ieri, Ministerul Afacerilor Externe a sters Italia de pe lista tarilor pentru care exista „atentionari” de calatorie, desi introdusese avertismentul cu numai doua zile inainte. Purtatorul de cuvant al MAE, Ilie Banica, a incercat sa explice decizia afirmand ca scopul campaniei de informare a romanilor a fost atins in cele doua zile cat a figurat anuntul pe site-ul ministerului.

Odata incheiata campania de informare, ministrul de externe Adrian Cioroianu a venit cu o noua strategie pentru a diminua tensiunea din Italia: angajarea in ambasade si consulate a unor etnici romi si realizarea unei harti a migratiei romilor in Europa. (Anca Simina) (A contribuit Romulus Georgescu)