PAULO COELHO: A treia virtute capitala: iubirea

PAULO COELHO: A treia virtute capitala: iubirea

Conform dictionarului: subst. feminin; in portugheza provine din latinescul amores; sentiment puternic care ne impinge spre obiectul dorintelor noastre; inclinatie a sufletului si a inimii; afectiune; pasiune; atasament sufletesc puternic fata de cineva sau ceva; gratie divina, teologala.

Din Noul testament: Acuma deci, raman acestea trei: Credinta, Speranta si Iubirea, dar dintre toate, cea mai mare este Iubirea (Epistola catre corintieni, 13:13)

Conform etimologiei cuvantului portughez (amor): grecii aveau trei cuvinte pentru a desemna iubirea: Eros, Philos si ‡gape. Eros inseamna iubirea avantajoasa intre doua persoane, care justifica viata si perpetueaza rasa umana. Philos este sentimentul pe care il dedicam prietenilor nostri. Si in sfarsit ‡gape, care cuprinde si Eros si Philos, merge mult mai departe decat simplul fapt de a „placea” pe cineva. agape este iubirea totala, iubirea care-l devoreaza pe cel care o traieste. Pentru catolici, aceasta a fost iubirea pe care a simtit-o Iisus Hristos pentru omenire, si ea a fost atat de mare incat a zgaltait stelele si a schimbat cursul istoriei umanitatii. Cine experimenteaza ‡gape, intelege ca nimic nu mai conteaza pe aceasta lume, numai iubirea.

Dupa Oscar Wilde: „Caci toti ucidem ce ni-i drag/ si-ntindem mortii prada,/ Unii ucid cu dezmierdari,/ Multi cu priviri de-otrava./ Cei lasi ucid cu sarutari/ Iar cei viteji cu spada”. (din Balada inchisorii din Reading, 1898, in romaneste de Al. Stamatiad)

Intr-o predica de la sfarsitul sec. al XIX-lea: Sa versi cu generozitate iubirea ta asupra saracilor este usor; dar si asupra bogatilor, care nu se incred in nimeni si nu reusesc sa zareasca iubirea de care au atata nevoie. Dar si asupra aproapelui tau, ceea ce este mult mai greu, fiindca tocmai cu acesta suntem noi mai egoisti. Iubeste. Sa nu pierzi niciodata un prilej de a face o bucurie aproapelui tau, pentru ca tu vei fi primul care vei profita de acest lucru - chiar si atunci cand nimeni nu stie ce faci. Lumea din jurul tau va fi mai multumita, iar lucrurile vor deveni mult mai usoare pentru tine.

Eu ma aflu pe lumea aceasta ca sa traiesc clipa. Va rog, spuneti-mi orice lucru bun pe care-l pot face, orice bucurie pe care o pot oferi celorlalti. Nu ma lasati sa aman sau sa uit, fiindca niciodata nu voi mai trai clipa aceasta. (in Harul suprem, Henry Drummond, 1851-1897) Intr-un mesaj electronic primit de autor: „Cat timp mi-am pastrat inima pentru mine insami, n-am avut niciodata o noapte de nelinisti sau de temeri. Dar din clipa in care m-am indragostit, viata mi-a deveni un sir de temeri, pierderi, de ghinioane. Eu cred ca, prin iubire, Dumnezeu a reusit sa ascunda iadul in mijlocul raiului.” (C.A., 23/11/2006)

Conform stiintelor: in anul 2000, cercetatorii Andreas Bartels si Semir Zeki, de la University College of London, au localizat zonele creierului activate de iubirea romantica, folosind pentru aceasta un grup de studenti care afirmau ca sunt indragostiti nebuneste. In primul rand, au ajuns la concluzia ca zonele afectate de acest sentiment sunt mult mai mici decat isi inchipuiau si sunt aceleasi care sunt activate de stimuli precum euforia provocata de cocaina, de pilda. Aceasta i-a condus la concluzia ca iubirea este asemanatoare manifestarilor de dependenta fizica provocate de droguri.

Folosind acelasi sistem de scanare a creierului, cercetatoarea Helen Fisher, de la Rutgers University, a tras concluzia ca trei trasaturi ale iubirii (sex, romantism si dependenta reciproca) stimuleaza zone diferite ale cortexului; ea a conchis ca putem iubi o persoana, putem dori sa facem sex cu alta si putem trai cu o a treia.

Dupa un poet: Iubirea nu are nimic si nici nu vrea sa fie avut, fiindca isi ajunge siesi. El te va face sa cresti, dar apoi te va dobori la pamant. Te va biciui ca sa-ti simti neputinta, te va scutura ca sa-ti scoata toate murdariile. Te va framanta ca sa te faca flexibil.Si apoi te va arunca in foc, pentru ca sa te poti transforma in prescura, paine binecuvantata care va fi servita la sarbatoarea sacra a lui Dumnezeu (in Profetul, de Khalil Gibran, 1883-1931) (saptamana viitoare: intelepciunea) Traducere de Gabriela Banu

Ne puteți urmări și pe Google News