Apartamentele vor aduce profituri modeste. In schimb, domeniile rurale si terenurile pentru depozite vor fi la mare cautare, anticipeaza analistii.

In urma cu un an, o analiza a postului de televiziune britanic Channel 4 indica Romania drept cel mai bun loc din Europa pentru cei care doresc sa castige de pe urma investitiilor in proprietati imobiliare. Potrivit PriceWaterhouseCoopers, piata imobiliara din Romania este a doua din lume ca atractivitate, dupa cea din Manhattan, New York.

Comparativ cu tarile vecine, in Romania pretul pe metrul patrat pentru proiectele rezidentiale se afla inca la un nivel redus. In Budapesta, Praga si Varsovia preturile sunt cuprinse intre 1.200 si 5.000 de euro, iar in Bucuresti, pretul mediu pe metrul patrat se situeaza intre 800 si 2.500 de euro. Se estimeaza ca, in urmatorii cinci ani, preturile se vor dubla sau chiar tripla in Capitala.

Mitul strainilor face ravagii

Dar ideea ca strainii vin sa cumpere totul nu va rascumpara toate visurile de imbogatire rapida. „Investitorii nu vor veni in Romania sa cumpere apartamente de bloc! In schimb, vor veni sa cumpere teren agricol care aici costa inca 450-600 euro pe hectar, in vreme ce in Cehia se achizitioneaza cu aproximativ 5.000 de euro, in Italia cu minimum 6.000 si in Polonia cu 6.000-7.000 euro pe hectar.

„Pret scazut” are inca terenul intravilan rural, inclusiv cel care defineste regiunile „cu potential turistic” ori pur si simplu pitoresti, dar, potrivit unor proiecte, ce nu ar costa mult si deci ar putea aduce profit multumitor.

Nu exagerat de scumpe si deci interesante ar mai fi hoteleria, pensiunile, unele „imobile de prestigiu” (casele boieresti urbane ) si, de regula, cladirile „cu personalitate si caracter” (in Europa, „traditia” face diferenta si da valoarea), domeniile rurale, conacele, chiar si unele castele (...)”, se mentioneaza in studiul coordonat de Artur Silvestri.

Setea de apartamente Deocamdata, raman apreciate „apartamentul popular” (cu cresteri mici de pret de pana la 10%) si apartamentele „burgheziei interbelice”.

Optiunile cumparatorilor straini se vor indrepta indeosebi spre apartamentele de tip „condominium”, cumparate acum inca de la etapa de „case pe hartie”, dar acest plasament se va dovedi impulsiv si presupune riscuri inca incalculabile. Potrivit raportului, investitiile in „traditional” (vile cu vechime si „istoria”, case boieresti, conace urbane) au sanse mari de profit in viitor.

Complexurile rezidentiale si noile zone de dezvoltare urbana sunt criticate dur de Artur Silvestri, care le numeste „alaturari de case insiruite, modeste prin comparatie cu lumea traditionala”.

In opinia sa, aceste ansambluri raman o ipoteza mediocra pentru investitia calculata corect. Deseori, infrastructura nu este proiectata si executata corect ori se construieste in zone cu risc de inundatii, Pipera intrunind multe dintre aceste situatii nefericite.

Conform prognozei SGA, afacerile cu cladiri de birouri vor fi marcate de fluctuatii. In schimb, „piata de depozite” va creste constant in urmatorii patru ani.

„Piata va fi in continuare „insetata” de apartamente de bloc, segment in care au castigat speculatorii care au cumparat apartamente, acum 7-8 ani, cu pana la 20.000 de dolari si astazi le vor putea vinde cu sume de peste cinci si chiar zece ori peste (si cateodata si mai mult).

„Improprietaritii” (ramasi putini) nu vor avea alta soarta decat sa multiplice de nu stiu cate ori banii putini achitati in rate si supusi devalorizarii”, afirma dr. Artur Silvestri.