Conduce autoritar Rusia. Isi atrage constant critici din partea statelor occidentale.

Declaratiile dure impotriva Statelor Unite i-au facut pe unii analisti sa vorbeasca despre un nou Razboi Rece. Cu ocazia summitului G8, o intalnire a celor mai puternic industrializate tari, organizata in aceasta luna in orasul german Heiligendamm, Vladimir Putin si-a facut public protestul  fata de  amplasarea in Europa a unor elemente ale scutului american antiracheta.

1. Relatiile cu SUA si Europa Occidentala In ajunul summitului, liderul rus a produs ingrijorare, declarand ca va indrepta rachetele rusesti asupra noilor obiective europene in cazul in care SUA isi va pune in practica planurile privind amplasarea scutului american antiracheta in Cehia si Polonia. Declaratia lui Putin nu a ramas fara raspuns.

Liderul rus a reusit sa starneasca indignarea sefilor de stat prezenti la reuniune, care au fost de acord, in unanimitate, ca instalarea unui scut antiracheta in Europa Centrala nu reprezinta o amenintare pentru Rusia. De asemenea, purtatorul de cuvant al NATO, James Appathurai, a precizat intr-un interviu ca „acest gen de comentarii sunt nefolositoare si neavenite”. Publicatia „The Globe and Mail” sustine ca, in opinia presedintelui ucrainean, atitudinea Rusiei demonstreaza necesitatea ca Ucraina sa adere rapid la NATO.

2. Acuzat ca a ordonat uciderea lui Litvinenko

Disputei ruso-americane i se adauga cea dintre Moscova si Londra declansata de cazul Litvinenko, otravit in Marea Britanie, in noiembrie 2006. Expulzat de autoritatile ruse, Alexandr Litvinenko a fost martor al scandalurilor ce au insotit ascensiunea la putere a presedintelui Vladimir Putin si decaderea magnatului Boris Berezovski, transmite AFP.

Stabilit in Anglia, fostul spion rus voia sa faca publica propria ancheta privind moartea jurnalistei de opozitie Anna Politkovskaya. Pe patul de moarte, fostul agent secret l-a acuzat pe Vladimir Putin ca se afla in spatele uciderii sale, acuzatii pe care Kremlinul le-a negat vehement.

Autoritatile britanice au lansat de curand cercetarea penala impotriva fostului agent KGB Andrei Lugovoi, principalul suspect al crimei, si au cerut extradarea sa spre Marea Britanie pentru a fi judecat. Washingtonul sustine cererea Londrei, in timp ce Moscova se opune. Nu intamplator, Anglia este atenta sa stranga suficiente dovezi inainte de a arata cu degetul intr-o directie. Daca nume cunoscute de la Kremlin se vor dovedi responsabile pentru moartea lui Litvinenko, acuzatia ar fi o dovada uimitoare a modului in care functioneaza statul modern rus.

Fundamentate sau nu, acuzatiile vin la doar cateva luni dupa asasinarea jurnalistei de investigatii Anna Politkovskaya, care a fost gasita moarta in apartamentul sau, in perioada in care ea ancheta o serie de incalcari ale drepturilor omului in Cecenia.

3. Politica de petrol si gaze Disputele legate de combustibilul rusesc tind sa ia sfarsit. Cancelarul german Angela Merkel vrea ca neintelegerile dintre Rusia si Belarus, legate de cresterea pretului la combustibil, sa nu se transforme intr-o criza europeana. Putin a luat o masura drastica in ianuarie, cand a oprit conducta cu petrol si gaze ce alimenta Belarus si tari occidentale, precum Germania sau Polonia.

Miscarea liderului rus a fost catalogata ca inacceptabila de oficialul UE, Jose Manuel Barroso. Uniunea Europeana doreste „reguli corecte, nu politica” in materie de energie, a declarat comisarul european pentru energie, Peter Mandelson. Ca o solutie, Merkel s-a folosit de aceasta criza pentru a revigora programul de energie nucleara a Germaniei. 

4. Se opune independentei in Kosovo Vladimir Putin se opune in continuare independentei Kosovo, in pofida dorintei presedintelui american George W. Bush de a reglementa cat mai curand posibil problema statutului provinciei sarbe. In cursul vizitei sale in Albania, Bush a declarat ca Natiunile Unite ar trebui sa acorde cat mai repede independenta provinciei Kosovo si ca Washingtonul nu va permite Rusiei sa blocheze la infinit acest lucru.

Initial, Putin a amenintat ca va utiliza dreptul de veto pentru a bloca o rezolutie ONU in acest sens, dar, presat atat de SUA, cat si de Uniunea Europeana, liderul rus a acceptat adoptarea unei rezolutii prin care sa nu se opuna independentei provinciei.

5. Problema Ceceniei Odata cu numirea in functia de prim-ministru al Federatiei Ruse, Vladimir Putin a hotarat reluarea ostilitatilor cu Cecenia, conflicte in care si-au pierdut viata peste 200.000 de oameni. In decursul celor doua confruntari armate, ambele parti au comis crime grave de razboi ori crime impotriva umanitatii, culminand cu atentatul din 2002,  in care au fost luati 800 de ostatici de un comando cecen, la un teatru din Moscova.

Potrivit Reuters, Caucazul de Nord este principalul focar al extremismului din Rusia si al celor doua razboaie din Cecenia, intre armata rusa si rebelii musulmani, care au marcat si un declin economic pronuntat in regiune.

6. „Democratia” rusa In plan intern, populatia este nemultumita de politica dusa de Putin, iar protestele de strada tind sa se inmulteasca. Presa e controlata de putere, iar „Parlamentul nu este un loc pentru discutii”, dupa cum a precizat, in urma cu doi ani, purtatorul de cuvant al Duma, Boris Gryzlov.

Opozantii lui Putin au fost acuzati de spionaj sau sabotaj, multi fiind arestati fara motiv. Ca o precautie, cetatenii rusi trebuie sa obtina un acord inainte de a se muta intr-o casa noua, pentru ca populatia sa se afle sub control. Putin a introdus masuri ce limiteaza pluralismul, libertatea de exprimare si dreptul la libera asociere pe masura ce se apropie alegerile legislative din decembrie si cele prezidentiale din martie, anul viitor.

Presedintele american George W. Bush critica problemele din Rusia: „In Rusia au deraiat reformele care promiteau sa dea puterea poporului, existand consecinte deranjante pentru evolutia democratica”, a declarat el la o conferinta a disidentilor, la Praga. Presedintele executivului UE, Jose Manuel Barroso, a repetat ca „situatia drepturilor omului din Rusia reprezinta o sursa de ingrijorare”.

Kremlinul a respins criticile exprimate de presedintele american George W. Bush cu privire la deteriorarea democratiei in Rusia, apreciind, dimpotriva, ca aceasta tara impartaseste „valorile europene si mondiale comune” in acest domeniu. Presedintele rus Vladimir Putin a afirmat ca este „singurul democrat adevarat din lume” si a adaugat ironic ca nu mai are niciun partener de discutii in lume „de la moartea lui Mahatma Gandhi”, transmite AFP.

7. SiNGUR IMPOTRIVA TUTUROR Acuzat ca vrea sa divizeze continentul european Liderul de la Kremlin a acuzat Statele Unite de „imperialism” si de „dictat” si a amenintat Europa cu noi arme rusesti. Intr-un interviu acordat jurnalistilor straini, Putin a luat peste picior democratia occidentala. Putin a remarcat ca „tortura, saracia si inchisoarea Guantanamo” din SUA, precum si „tratamentul dur aplicat de Europa demonstrantilor” il fac singurul „democrat pur si absolut din lume”.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, il acuza pe presedintele Vladimir Putin ca vrea sa divizeze Europa, dar il asigura ca tarile membre raman unite in fata Moscovei, precizeaza AFP. „Putem avea impresia ca Rusia considera unele state membre - precum Polonia si tarile baltice - diferite de celelalte. Ca si cum nu ar fi membri cu drepturi depline ai UE sau ca nu pot conta pe solidaritatea deplina a UE”, a declarat Barroso pentru revista germana „Focus”. „In general, UE a aparat o linie omogena fata de Rusia”, a afirmat presedintele Comisiei.

DATE IMPORTANTE

Un lider la apogeul carierei > 1976 - Putin este angajat de KGB in serviciul de spionaj.

> Dupa prabusirea sistemului comunist devine consilierul lui Anatoli Sobciak, primarul Leningradului.

> 1996 - este chemat la Moscova si primeste functia de adjunct in cabinetul presedintelui rus Boris Eltan.

> 1998 - director al Serviciului Special de Securitate FSB, succesorul KGB-ului.

> 1999 - numit prim-ministru, ordona reluarea ostilitatilor cu Cecenia.

> 1999 - devine presedinte interimar, iar un an mai tarziu castiga alegerile prezidentiale.