Florian Pittis: "M-as duce sa-i vad si daca ar fi in scaun cu rotile".
Daca liderul trupei Rolling Stones, Sir Mick Jagger, isi sarbatorea, in 2003, implinirea varstei de 60 de ani printr-un concert grandios, organizat in fata palatului din Praga, la initiativa lui Vaclav Havel, faptul ca in 2007 se vorbeste, in sfarsit, despre un concert Rolling Stones la Bucuresti reprezinta, dupa unii, mult-asteptata intrare in normalitate. Si asta „nu numai pentru ca cei care erau pe strazi in ‘89 aveau scris pe blugi Rolling Stones, Judas Priest sau AC/DC.
Avand in vedere genurile care se promoveaza la noi, probabil ca nici nu ne dam seama cat sunt ei de importanti in istoria muzicii si cat de valorosi raman in continuare. Tot e bine ca apucam sa-i vedem. M-as duce sa-i vad si daca ar fi in scaune cu rotile”, spune un alt mare fan al trupei, Florian Pittis.
Prin ‘90, Revista „Rolling Stone” scria ca, spre uimirea tuturor, pentru un concert al britanicilor s-au vazut pentru prima data stand noaptea la coada la bilete bunicii, parintii si copiii la un loc. „Este un fel de „impacare a generatiilor”. Sunt convins ca si in Romania va fi la fel: parinti, bunici si copii vor sta la coada pentru a-i vedea”, explica Florian Pittis.
Si asta pentru ca britanicii au invatat sa fascineze multimea: „In momentul in care, datorita succesului, Rolling Stones a hotarat sa cante in spatii foarte mari, pe stadioane, membrii trupei au inteles ca pariul e pe viata si pe moarte, ca nu-si pot permite sa se odihneasca sau sa greseasca. Pana la urma, sunt doua lucruri pe care un amator de rock nu trebuie sa le rateze in viata: un concert Pink Floyd si un spectacol Rolling Stones”, spune Florian Pittis.
„E ca o lansare NASA”
Un spectacol Rolling Stones este, intotdeauna, un eveniment major pentru orasul care-l asteapta. Dincolo de tensiune sau de oaspetii care se inghesuie din tarile vecine, mai sunt pregatirile impresionante, zecile de tiruri cu echipament aduse de managementul trupei, decorurile grandioase care sunt montate, alaturi de echipamentul tehnic de ultima generatie, lumini inteligente, perne pneumatice care sa protejeze cladirile din jur de vibratiile pornite din milioanele de wati pe care, la o adica, le-ar putea scoate Keith Richards din chitara. „E exact ca la o lansare NASA, cu toate luminile pregatite pentru spectacol, peste 200 de reflectoare care functioneaza la comanda. Trebuie sa se auda bine din toate partile, fara intarzieri.
Pe programele care pot fi cumparate cam cu 20 de euro la concerte exista liste lungi de oameni care lucreaza pentru productie, doua pagini cu numele scrise foarte marunt, te si sperii sa vezi cati sunt implicati intr-un asemenea eveniment. E trecuta si cabiniera lui Mick Jagger, si cabiniera cabinierei si cel care a asigurat masa de biliard pentru masinisti, dar n-am vazut numele regizorului si al celui care a pus totul in scena. I-am vazut la Budapesta si la Köln. E o productie impresionanta”, mai spune Pittis.
Radu Paraschivescu: „E o modalitate de a-mi prelungi tineretea”
Adolescentii si studentii din ziua de azi isi vor economisi alocatia sau bursa pentru a cumpara un billet la Rolling Stones, in timp ce tinerii de odinioara, acum adulti realizati, vor avea sansa sa-si retraiasca poate cea mai frumoasa perioada a vietii.
Deschis in ‘68, cand Rolling Stones era deja o trupa in voga, Club A a fost un „bastion” al rockului, prin care au trecut multe generatii. „Pe vremea aceea, in Romania informatia era aproape inexistenta, ajungeau numai numele mari ale rockului. Rolling Stones se numara printre cele mai difuzate formatii in Club A”, spune Lenti Chiriac, realizator radio si DJ in Club A. El crede ca la spectacolul de la Bucuresti vor veni foarte multi fani ai trupei, dar si amatori ai altor genuri muzicale, pentru ca „e o trupa cunoscuta si, chiar daca n-ai treaba cu rockul, vrei sa-i vezi”. Oglinda unei generatii
„Am fost recent intr-un club cu muzica rock a anilor ‘70-’80 si am fost placut surprins sa vad adolescenti care traiesc aceasta muzica de parca s-ar fi nascut cu ea”, spune Daniel Buzdugan, DJ Radio 21. „Imi amintesc cum ii ascultam pe posturi de radio din strainatate, pe vremea comunistilor”, adauga el.
Poate cea mai fidela categorie de public, dar si cea mai numeroasa, la concertul din 14 iulie, va fi reprezentata de generatia anilor ‘60-’70, care a crescut cu Rolling Stones. „Noi stim ce inseamna acest concert, stim cine sunt Rolling Stones si avem povesti cu Ei, pe care ni le vom spune intre Noi. Intr-un fel, concertul, venit cam tarziu, va fi, poate, mai mult un fel de oglinda in care o anumita generatie se va privi si se va recunoaste”, spune Vintila Mihailescu.
Radu Paraschivescu: „Pentru mine, Rolling Stones e un fel de perfuzie, o modalitate de a-mi prelungi tineretea”, spune scriitorul Radu Paraschivescu. „Ascultand Rolling Stones, Pink Floyd sau Beatles, imi retraiesc tineretea, ma revad cu parul lung sau cu pantaloni evazati, tanjesc dupa perioada din studentie. Nu exista muzica rock fara Rolling Stones”.
Vintila Mihailescu: „Copiii mei au descoperit Rolling Stones si fara ajutorul meu. Acum ii asculta, poate, mai mult decat mine. Aud ei insa, oare, acelasi lucru ca mine, ca toti cei din generatia mea?”.
Mircea Cartarescu: „Nu exista o lume Rolling Stones asa cum exista una Beatles sau Pink Floyd, dar cine il poate contesta pe Mick Jagger? Rollingii au fost subordonati lui cu desavarsire, de aceea au durat. In centrul lor este o gura mare cu limba scoasa obscen. Ei reprezinta supravietuirea, in miezul culturilor si al civilizatiei, a unui demon al negatiei creatoare”. (Raluca Moisa)
FAN
„Sunt parte din identitatea mea”
„Rolling Stones, ca si Beatles sunt pentru mine o dovada ca muzica rock nu e un simplu moft. Ea e o forma de existenta”, spune Mircea Mihaies. „Rolling Stones e parte din identitatea mea. Am crescut ascultandu-i si am imbatranit ascultandu-i, ceea ce este, sa recunoastem macar atat, un semn de rezistenta de ambele parti. Si anume, rezistenta la moda, si rezistenta la fite”, adauga scriitorul.
Mircea Cartarescu: „Ei reprezinta supravietuirea”
„Undeva intr-un colt al psihedelicei coperti a albumului Srg. Pepper's, scrie <<Welcome to the Rolling Stones>>. Daca Beatlesii, eroii mei, au fost generosi cu baietii, le-au scris cantece si i-au promovat, am sa fiu acum si eu. N-am fost niciodata un fan al Rollingilor, dar le-am recunoscut forta, ingeniozitatea si ceea ce se vede cel mai bine, longevitatea”, spune Mircea Cartarescu.
„Au fost excelenti autori de cantece, mai ales de rock-uri dure, dar si de balade. Rollingii au fost subordonati lui cu desavarsire, de aceea au durat. In centrul lor este o gura mare, cu limba scoasa obscen. Ei reprezinta supravietuirea, in miezul culturilor si al civilizatiei, a unui demon al negatiei creatoare”, precizeaza scriitorul.