Pentru sportivii care practicau culturismul inainte de 1990, singura satisfactie era scoaterea din productie.

Dan Enuta, antrenor de culturism din anul 1981, la AS Buletinul Oficial si AS Exploatare Metrou pana in 1990, actualmente la CS Scolar 5 si CS REDIS, povesteste istoria culturismului romanesc in timpul regimului comunist.

"Pana in 1990, noi am existat sub umbrela Federatiei Romane de Haltere si Culturism, am fost un apendice al celor de la haltere, motivul era acela de a aduce tineri la sala pentru selectiile la haltere. Culturismul a avut intotdeauna un handicap fata de celelalte sporturi, nu este sport olimpic. Nu aveam buget, bani de pregatire, nu puteam merge la concursurile internationale".

Sala intr-un garaj

Istoria culturismului romanesc incepe la Craiova, in 1956, unde dupa campionatul de haltere s-a facut si un concurs de culturism, pe acelasi podium, halterofilii au dat halterele la o parte si au concurat si la culturism.

Cel care a pus, practic, bazele culturismului romanesc, spune Dan Enuta, a fost Dumitru Hatru, care in perioada respectiva (1956) era profesor universitar la IEFS (ANEFS astazi) si care s-a ocupat de organizarea primelor concursuri de culturism. Mult mai tarziu, prin ‘68, Mihail Kiss s-a apucat sa faca culturism separat de halterofili, improvizand o sala intr-un garaj din Sacele. A fost prima sala de culturism din Romania".

Prima participare la un concurs international s-a produs in 1982, Gheorghe Huma a reusit sa concureze la campionatele europene ce au avut loc in Cehoslovacia. Pentru faptul ca nu s-a mai intors, urmatoarea iesire din tara a avut loc abia 5 ani mai tarziu, prin ‘87, s-a mers la un concurs in Bulgaria.

Unul dintre motivele pentru care nu puteam participa la campionatele mondiale si europene se datora locului de disputare, de cele mai multe ori acestea se desfasurau in tarile capitaliste. 1979. Amatorul Nicolae Giurgi

"Trofeul Dacia" - gura de oxigen

Desi nu aveau acces la concursurile internationale, inainte de 1990 au existat peste 60 de cluburi la nivel national, iar 40 dintre acestea au avut sportivi competitivi. "Erau foarte multi sportivi pentru acele vremuri, aveam 14-15 sportivi la nationale pe fiecare categorie.

Cele mai bune cluburi erau: Rapid, AS Exploatare Metrou, Spiru Haret, Titan, Dinamo. In tara existau, de asemenea, echipe foarte bune: Farul Constanta, Rapid Oradea, Aurul Baia-Mare, Cuprom Baia Mare, Rovine Craiova etc.".

Despre concursurile din Romania, Dan Enuta isi aduce aminte de cel mai puternic, care se desfasura la Oradea. "Incepand cu 1980 si pana in 1989, la Oradea s-a desfasurat cel mai puternic concurs de culturism, "Trofeul Dacia". Era un concurs international, la care participau, de regula, sportivi din Europa de Est".

Mierea, alimentul de baza

"Cele mai mari greutati le-am intampinat in anii ‘80 din cauza alimentatiei rationale, dar sportivii se mai descurcau, mergeau la rude la tara si luau carne, lactate. Singurii care mai aveau acces la suplimente nutritive erau culturistii din vestul tarii, suplimente procurate din Ungaria, acolo se mai gasea cate ceva.

Prin 1985 aparuse un produs destul de bun, nu era usor de preparat, se dizolva destul de greu, Aminofort se numea, era fabricat la Galati. Avea o concentratie proteica destul de buna, in jur de 65a, nu se gasea pe piata, se facea mai mult pentru cluburile sportive mari. Mierea si carnea erau alimentele de baza al culturistului.

Relatia cu organele de partid si Securitate practic n-a existat. Mai veneau pe la sala baietii de la Secu, dar sportivii nu erau ca yoghinii sa se uite in tavan, cand il vedea pe sportiv ca trage de fiare si curge apa pe el nu mai spunea nimeni ca e sport capitalist.

Unii dintre sportivi mai faceau armata la Trupele de Securitate, dar niciodata nu erau recrutati din sali, ii vedeau mai bine facuti la incorporare".

Scoaterea din productie

"Pentru vremurile de atunci, cea mai mare mandrie era sa fi campionul Romaniei, castigul pentru sportivii de atunci era mai mare decat cel de azi. Astazi primesti cel mult 3 milioane in urma unui concurs national, acest premiu nu-ti ajunge sa platesti nici macar deplasarea si cazarea. In schimb, inainte de ‘90, diploma obtinuta la un concurs national echivala in multe cazuri cu scoaterea din productie. Era cel mai mare castig pentru sportivul care mergea o data pe luna la munca si atunci semna doar condica".

Dan Enuta despre culturism dupa 1990

> bugetul federatiei in primul an a fost de 5.000 de lei;

>  lotul national de culturism a fost infiintat odata cu federatia in 1990, si asta pentru ca neavand acces la concursurile internationale, nu existau motive pentru constituirea  lotului;

> din 1992, la Federatia de Culturism nu s-a facut niciun cantonament, pentru ca niciodata n-au fost bani, nefiind sport olimpic;

> in Bucuresti, la ora actuala exista 120 de Sali de Fitness, din acestea doar in 4-5 se face culturism de performanta, restul sunt sali de intretinere;

> federatia are peste 3.000 de sportivi legitimati;

> astazi, la federatie sunt afiliate 80 de cluburi si mai sunt in curs de afiliere inca 20;

> dupa 1990, Federatia Romana de Culturism a adunat 61 de medalii, dintre care 12 de aur, de  la campionatele europene si mondiale de culturism si fitness.

Militia si cinematograful

 

1982 - ofiteri in civil ai studioului cinematografic al Ministerului de Interne (MI), participa la realizarea unei noi productii: "Un telefon in noapte". Acesti ofiteri filmau si fotografiau festivitatile de inaintare in grad a promotiilor scolilor militare de ofiteri si subofiteri de securitate si militie. Multi ofiteri superiori ajunsi in functii inalte in conducerea MI, dupa 1989, se regasesc in aceste filme si fotografii.

Organele-n control

In mediul rural, conform Legii 21/1969, Militia indeplinea sarcinile Securitatii, militienii devenind astfel securistii satelor si comunelor de pe tot cuprinsul tarii. Actiunile acestor "organe" sunt necunoscute publicului larg astazi, datorita opacitatii functionarilor arhivei Ministerului Administratiei si Internelor, care blocheaza accesul cercetatorilor la acest fond arhivistic.