Premierul crede ca respectarea legii trebuie platita cu bani publici.
Din dorinta de a-si lua in brate pupilii politici lasati „in cresterea” unor consilii de administratie si comisii de privatizare (vezi cazul finului Bogdan Olteanu din Comisia de privatizare a CEC), Calin Popescu-Tariceanu s-a lansat luni seara, la Realitatea TV, intr-un rationament a carui structura logica l-ar lasa masca pe Aristotel.
Premierului i se pare ciudat ca unor „oameni de valoare”, care renunta la salariile consistente din sectorul privat pentru a lucra la stat, sa li se ceara performanta, fiind platiti cu sume mult mai mici. Tariceanu prefera ca demnitarii-sugativa sa fie platiti cu sume consistente, pentru a refuza comisioane, bacsisuri sau spagi.
Un rationament pe cat de subtire argumentat, pe atat de insultator la adresa inteligentei multora dintre cei care i-au dat votul. Cel care alege sa serveasca interesul public este foarte constient ca nu va castiga niciodata la fel de bine ca in sectorul privat, unde performanta individuala, intr-un mediu concurential feroce, este remunerata pe masura. Niciodata statul nu-si va permite o politica salariala in sectorul bugetar similara cu cea din privat, pentru ca resursele sunt incomparabile.
In alta ordine de idei, un demnitar numit intr-o comisie de privatizare primeste deja un salariu pentru functia publica ocupata. Exista legi care il obliga sa vegheze ca interesele statului sa nu fie lezate in vreun fel. A depus chiar un juramant in acest sens. Este ilogic sa fie platit de doua ori - si cu sume exorbitante pe deasupra - pentru a-si face treaba. Este anormal ca premierul sa sustina ideea acordarii unei „spagi de stat” pentru respectarea legii.
Daca ar fi consecvent propriei logici, premierul ar trebui sa propuna acordarea de salarii exorbitante pentru toti demnitarii care au pe mana resurse importante ale statului. Eronat! Acestia nu se afla in situatia magistratilor, indreptatiti sa beneficieze de salarii mari pentru a nu ceda tentantiei spagii. Intr-un stat de drept trebuie sa ai magistrati bine platiti, incoruptibili, si ministri care sa-i stie de frica.
Salariile bugetarilor, cu atat mai mult cele ale demnitarilor, trebuie sa fie in acord cu resursele statului. Nu-mi aduc aminte ca politicile cabinetului Tariceanu sa fi generat venituri bugetare atat de mari incat finul Bogdan sa primeasca un sfert de miliard de lei vechi pentru sase luni de activitate in Comisia de privatizare a CEC.
Cand vorbeste despre „oamenii de valoare”, Tariceanu da dovada de ipocrizie. Cei care au prins un loc caldut in CA-uri si consilii de administratie sunt membri de partid sau clienti politici. In cele mai multe cazuri, valoarea lor este data de pilele politice pe care le au sau de cat de mare a fost sponsorizarea platita la partid in campania electorala. Nu-mi aduc aminte sa se fi organizat vreun concurs national pentru a alege persoana potrivita sa reprezinte statul roman in Comisia de privatizare a CEC pe care sa-l fi castigat Bogdan Olteanu. Si nu am auzit ca Decebal Traian Remes, inlocuitorul lui Olteanu, sa se fi clasat al doilea. Am auzit doar ca Remes a intrat recent in PNL si ca Olteanu este finul lui Tariceanu.
Recomandările noastre
