AGRESIVITATE URBANĂ. Violenţele din intersecţii sau din parcări au ajuns în locurile destinate copiilor.

Un părinte îşi duce copilul la un loc de joacă, într-un mall bucureştean. Două femei se iau la harţă din pricina copiilor. Omul nostru încearcă să le tempereze. Soţul uneia dintre ele, îmbrăcat la patru ace, vine şi-l loveşte cu pumnul în faţă. Omul cade, apoi se ridică năucit. Totul, sub privirile şocate ale copiilor. S-a întâmplat în Bucureşti, România, Uniunea Europeană, în anul 2008.

Agresivitatea în România, mai ales în mediul urban, e în creştere evidentă. O spun sociologii, o vedem cu ochiul liber. Auzim claxoanele şi înjură- turile din intersecţii, vedem păruielile pentru locurile de parcare. Şi, iată, nici spaţiile de joacă pentru copii nu sunt ocolite de violenţe.

„Le-a spus că se comportă ca maimuţele“

Ion Manolache Onofrei, în vârstă de 41 de ani, a trăit o experienţă terifiantă, care l-a lăsat cu amnezii, cu buza spartă şi răni la nas. Pe 30 septembrie seara şi-a luat cei doi copii de la grădiniţă şi i-a telefonat soţiei. I-a spus că-i duce la spaţiul de joacă din Mall Vitan. „În jurul orei 18.00 m-am dus şi eu. Mi-am găsit bărbatul rănit. Copiii mi-au spus că cineva le-a lovit tatăl. Soţul meu era foarte confuz şi n-a putut să-mi spună mare lucru“, ne povesteşte Tatiana Manolache Onofrei, soţia celui agresat la Mall. Aceasta a reuşit să afle ce s-a întâmplat de la părinţii-martori ai evenimentului. „Două mămici se luaseră la harţă din cauza copiilor. Soţul meu a încercat să le tempereze. La un moment dat, le-a spus să nu se mai comporte ca «maimuţele». Bă- nuiesc că această exprimare a generat deranjul“, crede Tatiana. Cert e că, după câteva minute, timp în care Ion îşi supraveghea copiii, un bărbat îmbrăcat la costum s-a apropiat de el şi l-a lovit puternic în faţă.

Camerele de supraveghere au înregistrat agresiunea şi confirmă versiunea femeii. Se vede clar că bătaia a avut loc imediat după ce agresorul a avut o discuţie cu soţia sa, care l-a arătat cu degetul pe Ion Manolache. „Când am ajuns eu acolo, cel care mi-a lovit bărbatul era încă prezent şi ne-a vorbit într-un limbaj de mahala. Mi-a spus că «urinează» pe noi şi că poate să aducă 20 de martori că a fost lovit primul“, mai povesteşte, revoltată, soţia victimei. Ea mai susţine că le-a cerut insistent agenţilor de pază să-l legitimeze pe agresor ori să sune la poliţie, însă aceştia au refuzat. Femeia crede că unul dintre agenţii de pază îl cunoştea pe agresor şi susţine că a văzut cum acesta l-a îndemnat pe bătăuş să plece de acolo.

Un angajat care s-a recomandat manager de complex i-a cerut să-şi ia bărbatul şi copiii şi să părăsească complexul, să se ducă la poliţie, să nu mai genereze atmosferă, pentru că ei nu rezolvă problemele legate de agresiuni. „Primul lucru pe care am vrut să-l fac a fost să mă duc la poliţie şi la IML, dar am observat că soţul meu nu se comporta normal. Când l-am întrebat unde a parcat maşina, a răspuns că a venit cu soţia şi că nu ştie nimic despre maşină. Aşa că l-am dus direct la spital“, mai spune Tatiana. Bărbatul a rămas internat câteva zile, iar diagnosticul pus de medici a fost „amnezie posttraumatică, traumatism cranio-cerebral minor, contuzie de piramidă nazală şi de buză superioară“.

Poliţiştii îl caută pe agresor

Reprezentanţii firmei care asigură paza Mallului Vitan, BGS, nu consideră că au greşit cu ceva în acest caz. „Agentul de pază din postul respectiv a acţionat conform regulamentului. În prima fază, l-a imobilizat pe agresor, apoi a chemat echipa de intervenţie. La solicitarea victimei, cei doi au fost lăsaţi să vorbească fără alte persoane de faţă. După această discuţie, şeful de tură de la BGS împreună cu un «supervisor» al complexului au discutat cu victima dacă doreşte să se cheme poliţia, însă au fost refuzaţi“, susţine Dan Boţoagă, director operaţional adjunct al BGS.

El mai spune că legea nu le permite agenţilor de pază să-i identifice pe agresori şi că victima a fost cea care a cerut ca bătăuşul să plece. Agresiunea de la mall este cercetată de poliţie, însă deocamdată fără rezultate concrete. „Au fost audiate mai multe persoane, printre care şi agentul de pază, şeful de tură de la firma de securitate a complexului Mall Vitan, dar şi potenţiali agresori care corespund descrierii făcute. Urmează mai multe activităţi pentru identificarea agresorului“, ne-a declarat Christian Ciocan, purtător de cuvânt al Poliţiei Capitalei.

EXPLICAŢII SOCIOLOGICE

De ce se transformă oraşele în junglă

Aglomeraţia, goana după salarii mari, grijile, lipsa de educaţ ie, dar şi a unor reguli stricte fac din viaţa la oraş un calvar. Cei mai agresivi sunt locuitorii marilor oraşe, precum Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Craiova sau Braşov, afirmă sociologii.

Presiunea timpului îi frustrează pe orăşeni

Agresivitatea denotă calitatea proastă a vieţii la oraş. „În zonele urbane se observă o creştere alarmantă a agresivităţii verbale în staţiile de autobuz, la semafoare sau în faţa blocului“, afirmă Marius Pieleanu. Goana după salarii mari şi performanţă, timpul liber tot mai scurt, aglomeraţia, dar şi grijile privind facturile din ce în ce mai mari favorizează apariţia unui comportament deviant. „Condiţiile de viaţă sunt mai frustrante în marile oraşe din cauza presiunii timpului sau a birocraţiei“, este de părere şi sociologul Alfred Bulai.

O formă de agresivitate în autobuze sau metrouri este refuzul de a ceda locul pe scaun unei gravide sau unui vârstnic. „Este şi vina autorităţilor pentru că nu pun la dispoziţie mai multe autobuze, dar nici oamenii nu se mai respectă. Nu ştim să aşteptăm. Toată lumea vrea să urce în primul autobuz, în loc să-l aştepte pe următorul“, explică Marius Pieleanu.

Agresivi sunt şi cei care folosesc abuziv casele de marcat pentru gravide din supermarketuri, precum şi şoferii care parchează maşina pe locurile rezervate persoanelor cu nevoi speciale.

Agresivitatea, întreţinută de autorităţi

Claxoanele şi înjurăturile de la semafor sunt tot o consecinţă a vieţii urbane de proastă calitate. „Aproape jumătate dintre cei care au permis de conducere nu au civilizaţia comportamentului rutier. Educaţia rutieră se limitează la cunoaşterea regulilor de circulaţie“, remarcă sociologul Marius Pieleanu.

Agresivitatea în trafic este favorizată însă şi de lipsa unor reguli stricte. „Principalul vinovat pentru haosul din trafic este poliţia. Dacă oamenii ar fi pedepsiţi pentru greşelile pe care le fac, s-ar abţine a doua oară“, completează Mihaela Miroiu. (Ramona Samoilă)

BILANŢ

1.100 de bucureşteni s-au bătut în locuri publice

Nu mai puţin de 1.143 de bucureşteni s-au luat la bătaie pe stradă, în trafic, în localuri, pe holurile instituţiilor publice sau în magazine. Aşa arată un „bilanţ“ al Poliţiei Capitalei pe primele nouă luni ale acestui an, numărul cazurilor de loviri şi alte violenţe - infracţiune de care sunt acuzaţi, cel mai frecvent, autorii acestor agresiuni - fiind în scădere faţă de perioada similară a anului trecut (când s-au înregistrat 1.300 de cazuri).

„Statisticile poliţiei nu sunt însă suficient de relevante. Suntem convinşi de faptul că, în realitate, numărul agresiunilor de acest fel nu a scăzut. Problema este însă cu totul alta. Descurajate de faptul că, în ciuda suferinţelor îndurate şi a timpului pierdut în faţa anchetatorilor şi în instanţe, autorii riscă doar amenzi, multe dintre victime nu mai vin să depună plângeri împotriva celor care i-au lovit“, spune unul dintre judiciariştii poliţiei. Opinia acestuia este confirmată chiar de conflictele dintre şoferi, care au loc, zilnic, în traficul infernal din Bucureşti.

Chiar ieri, la prânz, la ieşirea din Capitală pe DN 1, în cartierul Băneasa, doi şoferi s-au luat la bătaie după ce „s-au şicanat“ pe şosea. Situaţia la acest capitol nu este mai bună nici în ţară. Nu mai târziu de marţi noaptea, pe DN 17 în comuna suceveană Ilişeşti, un botoşănean a fost împuşcat cu un pistol cu gloanţe din cauciuc de şoferul unui Mercedes. Motivul: deşi avea prioritate, botoşă- neanul - aflat la volanul unei autoutilitare - a îndrăznit să nu-i permită „şmecherului cu Mercedes“ să i-o ia înainte. (Raluca Dan)