Răzvan Kerekeş va împlini, peste două zile, nouă luni. Au fost nouă luni grele pentru micuţul care, imediat după naştere, a primit diagnosticul de "limfangiom chistic submandibular". Sub denumirea medicală complicată se ascunde o boală rară şi multă durere.

Chisturi, vase de sânge şi noduli care înglobează glanda submandibulară şi se extind până la rădăcina limbii. Din cauza limfangiomului, limba este inflamată şi îi iese din gură.

"În timpul sarcinii nu am avut probleme, nici măcar greţuri. La fiecare ecograf, medicul ginecolog zicea că sarcina se dezvoltă foarte bine. La naştere am avut neplacuta surpriză să aflăm că bebeluşul nostru suferă de o boală foarte rar întâlnită", îşi aminteşte mama lui Răzvan, Alexandrina Kerekeş.

La primul ecograf s-a stabilit mărimea limfangiomului, iar următoarele au arătat o creştere semnificativă.

"Cu toate acestea, doctorii evitau să ia o decizie în ceea ce priveşte operaţia sau tratamentul, motivând că este un caz foarte rar şi că ei nu am mai întâlnit în decursul carierei decât la copii mai mari de 8-12 ani", precizează Alexandrina Kerekeş.

Văzând lipsa de reacţie a medicilor români, aceasta a contactat nişte prieteni din Austria, împreună cu care a stabilit o programare la Clinica AKH din Viena, la profesorul universitar doctor F.Watzinger.

Analizele efectuate aici au confirmat diagnosticul pus de medicii români. Familia Kerekeş a aflat însă că se putea interveni chirurgical de la vârsta de trei săptămâni, cu riscul de a se reface limfangiomul.

Soluţia găsită de medicii austrieci a fost "injectarea unei substanţe foarte puternice care să "îngheţe" limfangiomul şi să îl usuce". Cu ajutorul acestui tratament, nu va fi necesară o altă intervenţie chirurgicală pentru limbă, iar, în viitor, Răzvan ar putea vorbi şi mânca normal. Lipsa banilor îi poate fura însă această şansă.

"La o tură de injecţii va trebui să stăm internaţi cel puţin cinci zile. O zi de spitalizare costă 750 de euro. În funcţie de cum reacţionează copilul la tratament, s-ar putea să fie nevoie de maximum zece ture de injecţii la un interval de două luni", explică mama bebeluşului.

Formularul E112, o şansă prea puţin cunoscută Alexandrina Kerekeş a trebuit să ajungă la clinica din Austria pentru a afla de existenţa formularului E112, deşi acesta este valabil de la începutul anului trecut şi se adresează tuturor românilor asiguraţi.

Medicul de la din Viena i-a încurajat să depună dosarul şi să se întoarcă la clinică pentru a începe tratamentul.

"Cine ştie dacă îl vom obţine. De patru zile încerc să fac programare la medicul la care am fost în evidenţă la Cluj şi încă nu am putut. Sper să reuşesc săptămâna aceasta şi să ne completeze raportul medical, după care să înaintăm actele la Casa de Asigurări din Cluj", afirmă, reticentă, doamna Kerekeş.

"Miraculosul formular", aşa cum a fost denumit în presă, a devenit cunoscut abia după mai multe campanii desfăşurate de vedete precum Mihaela Rădulescu. E112 poate fi folosit în două situaţii: când un pacient îşi schimbă reşedinţa din România într-o ţară membră a Uniunii Europene şi atunci când un tratament nu poate fi aplicat în timp util în ţară.

Pentru a obţine tratamentul cu ajutorul formularului, solicitantul trebuie să completeze o cerere la casele de asigurări de sănătate, la care se adaugă raportul medical care precizează că tratamentul pacientului nu poate fi efectuat în timp util în România, aprobarea de la medicul curant că pacientul poate călători în străinătate şi confirmarea de la clinica din afară, cu data şi ora la care va fi efectuat tratamentul. . Decontarea se face între CNAS şi casa de asigurări de sănătate din statul respectiv.

Principalele afecţiuni pentru care CNAS a aprobat tratamentul în străinătate pe baza formularului E112 sunt tumorile craniene, dializele, insuficienţele renale cronice, stările post-transplant tumorale, leucemiile şi neoplaziile.