În timp ce guvernul pompează bani către Agenţia Naţională Antidrog, numărul toxicomanilor este în creştere, iar stupefiantele au devenit accesibile şi copiilor de 11 ani.

Guvernul a rotunjit, în şedinţa de săptămâna trecută, bugetul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) cu aproape 4.000.000 de lei. Aceşti bani ar trebui să fie folosiţi până în 2012 pentru un program de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri. De fapt, aceasta este şi activitatea de bază a ANA. Începând din 2005 şi până în prezent, bugetul instituţiei a crescut considerabil de la an la an, însă rezultatele programelor de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri nu se văd.

Potrivit datelor oferite de compania de studii de piaţă Nielsen, în această perioadă s-a diminuat doar consumul de tutun. Explicaţii pentru acest fapt pot fi multe, fără legătură cu activitatea ANA. Preţul ţigărilor a crescut chiar în perioada 2006-2007, când s-a înregistrat o scădere a consumului.

Tot în această perioadă, guvernul a introdus şi taxa pe viciu. În privinţa consumului de droguri, situaţia este alarmantă. ANA nu are statistici despre evoluţia consumului decât pentru 2004, iar reprezentanţii instituţiei, cei care ar trebui să se ocupe de prevenţie, susţin că estimările sunt destul de greu de realizat.

Vânzările de „droguri permise“, în creştere

ANA se ocupă atât de prevenirea consumului de droguri interzise - stupefiantele sau medicamente cu conţinut psihotrop (cum ar fi metadona) -, dar şi de reducerea incidenţei fumatului şi a alcoolului. În România, incidenţa fumatului este de 31%, reprezentând procentul adulţilor care fumează mai mult de şase ţigarete pe zi. Reprezentanţii industriei susţin că incidenţa nu este mai mare decât în ţări precum Germania sau altele din regiune. Totuşi, de la începutul anului şi până în prezent, numărul de ţigarete vândute a crescut de la lună la lună.

În iunie, s-au vândut circa 2,31 milioane, iar în iulie - 2,41 milioane, potrivit datelor Nielsen. Începând din această vară, în România au fost introduse pe pachetele de ţigări pictograme, însă reprezentanţii companiilor din industrie susţin că acestea nu vor avea un impact major asupra consumului. Pe de altă parte, vânzările de alcool au crescut ca valoare cu 10%-20% de la an la an. În cazul anumitor sortimente, cantităţile vândute sau dublat. Românii cumpără din ce în ce mai mult whisky şi brandy, dar din ce în mai puţină votcă.

Reprezentanţii ANA susţin că 2008 este primul an în care primesc finanţări pentru combaterea consumului de tutun şi de alcool, chiar dacă aceasta reprezintă, alături de combaterea consumului de droguri, obiectul de activitate al instituţiei. Cu toate acestea, bugetul alocat ANA a crescut constant din 2003, de la înfiinţarea agenţiei, ajungând în 2007 la peste 17 milioane de lei. „Bugetul este folosit în principal pentru salarii. Banii pentru programe vin separat“, nea declarat Petre Crăciun, purtătorul de cuvânt al ANA. Executivul nu se uită la bani

„Programul de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri 2009-2012 cuprinde nouă subprograme şi are ca obiectiv general implicarea societăţii civile în lupta împotriva consumului ilicit de droguri, prin participarea la finanţarea proiectelor“, se arată în comunicatul guvernului. Pentru tot programul vor fi alocate 3,944 milioane de lei. ANA speră să mai primească ceva bani şi prin rectificarea bugetară anunţată pentru săptămâna viitoare.

„Bugetul pe anul acesta va fi completat la rectificarea bugetară“, au mai spus reprezentanţii ANA. În plus, guvernul a băgat mâna în buzunar şi a scos alte 15 milioane de lei pentru Programul Naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri pentru perioada 2009-2012.

Programul presupune acţiuni de prevenire a consumului, programe experimentale, dar şi formarea de personal specializat pentru oferirea de asistenţă.

"Bugetul este folosit în principal pentru salarii. Banii pentru programe vin separat. Oricum, acesta este primul an în care primim fonduri şi pentru combaterea consumului de alcool şi de tutun." - Petre Crăciun, purtător de cuvânt al ANA MOARTEA ALBĂ FACE TOT MAI MULTE VICTIME PRINTRE TINERI Campanii antidrog fără rezultate

De la lansarea ei, în 2003, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a derulat zeci de campanii de prevenire a consumului de stupefiante având drept „ţinte“ principale copiii şi adolescenţii. Rezultatele: vârsta dependenţilor de droguri scade de la an la an.

Potrivit datelor furnizate chiar de ANA, toate recordurile au fost doborâte în 2007 de un copil de numai 11 ani, prins fumând canabis, în timp ce tineri de doar 15 ani preferă deja drogurile de mare risc: ecstasy, cocaină sau heroină.

„Campaniile de prevenire nu pot da rezultate atâta vreme cât nu avem o evaluare clară a numărului consumatorilor de droguri din România şi a profilului acestora. Şi asta întrucât trebuie să ştii clar cui să te adresezi cu o astfel de campanie, ce poziţie şi ce mesaje să transmiţi pentru a sensibiliza consumatorii. Or, ultima evaluare a fost făcută de ANA în 2004, iar rezultatele au fost şocante: 1% din populaţia Capitalei (cea înregistrată oficial) îşi injecta heroină. Acum, după aproape patru ani, oficialii ANA anunţă că numărul consumatorilor a crescut, vârsta acestora a scăzut şi, cu toate acestea, nu avem evaluări“, spune unul dintre ofiţerii Antidrog care adună, zilnic, cel puţin un consumator de pe străzile Capitalei.

„Efectele“ campaniilor de prevenire ale ANA se reflectă nu doar în creşterea numărului de consumatori foarte tineri, ci şi în cel al deceselor cauzate de consumul excesiv de droguri. „Oficial, anul trecut, 32 de români (cu peste 50% mai mulţi decât în 2006) au murit din cauza unor boli provocate de consumul excesiv de stupefiante. Neoficial însă, numărul acestora se situează între 100 şi 200“, au arătat surse medico-legale. (Raluca Dan) 11 ani este vârsta celui mai tânăr consumator de stupefiante din România