După o săptămână de bombardamente şi incidente violente, ieri a fost ziua primului semn de bunăvoinţă manifestată de armata rusă în oraşul Gori: militarii lui Putin, care deţin în continuare controlul absolut în zonă, au permis intrarea în localitate a unui convoi umanitar, escortat de câteva maşini ale armatei.

Coordonaţi de un general sosit la faţa locului, soldaţii au lăsat să treacă de „bariera“ improvizată din tancuri câteva maşini încărcate cu alimente, ambulanţe, un autocar cu măicuţe, chiar şi câţiva jurnalişti. Aceştia au fost însă aleşi cu atenţie de un general rus.

Înainte de a-i desemna pe câştigă torii „loteriei audio-video“, el a ţinut totuşi să facă şi un anunţ: „Ziariştii georgieni ar face bine să plece de aici. Sunteţi părtinitori şi aţi dat informaţii eronate, aşa că plecaţi!“. Împreună cu maşinile din convoiul umanitar au intrat în Gori şi două coloane oficiale: într-una se afla ministrul securităţii naţionale, iar în cealaltă, Patriarhul Georgiei. Fiecare maşină care a intrat în oraş a fost percheziţionată cu atenţie, pe motiv că printre cutiile cu făină, sticlele cu ulei şi tuburile de medicamente s-ar putea afla şi bagaje „periculoase“.

Relaxare cu arma la îndemână

Sosirea convoiului a fost singurul eveniment care le-a tulburat liniştea soldaţilor care supraveghează intrarea. În rest, ei s-au bucurat pentru prima dată după multe zile de o dimineaţă liniştită: s-au odihnit pe iarbă şi pe tancuri, cu armele la îndemână, iar unul dintre ei chiar asculta muzica de pe telefonul mobil, la umbra copacilor. Pe lista preferinţelor sale se afla şi celebra piesă „Ciobanul singuratic“, interpretată la nai de românul Gheorghe Zamfir.

Cu obuzul în curtea casei

Una dintre principalele ţinte ale bombardamentelor ruseşti, Gori a devenit, de o săptămână, un oraş-ruină, pustiu şi dezolant. Miercuri, cu doar o oră înainte ca localitatea să fie din nou ocupată de tancurile ruseşti, pe străzi se mai aflau doar câţiva oameni. În curtea casei sale, Ghiorghi Abashidze contempla rămăşiţele unui proiectil căzut cu o zi în urmă dintr-un avion rusesc.

„Habar n-am cum de-am avut norocul să nu-mi distrugă casa“, spunea el, privind bucăţile de metal ca pe nişte curiozităţi născocite de natura violentă a oamenilor.

La câţiva metri, Eliso Rustaveli, o bătrână îmbrăcată în haine de doliu, îşi plângea soarta care a făcut-o mai puţin norocoasă decât pe Ghiorghi: proiectilul îi distrusese locuinţa pe care abia o cumpărase: „Nu ştiu unde o să dorm, n-am pe nimeni. N-am ce mânca, nu mai am nici haine. Nu ştiu ce o să mă fac“, spunea femeia printre lacrimi de deznădeje.

LA FOC AUTOMAT

Arme fumegânde

Încălcare. Rusia este acuzată că a folosit bombe cu submuniţie împotriva populaţiei civile din Georgia, provocând moartea a cel puţin 11 persoane, în urma bombardamentului din 12 august asupra localităţilor Ruisi şi Gori.

Ajutoare. Generalul Anatoli Nogovitsne, şeful adjunct al statului major rus, a anunţat ieri că trupele ruseşti au descoperit în oraşul georgian Senaki „un vast arsenal“ de arme americane, printre care arme automate de tip M-16 şi puşti cu lunetă M-40.

Epurări. Enclavele de georgieni din Osetia de Sud au dispărut complet, a declarat preşedintele republicii separatiste, Eduard Kokoiti, care a precizat că a organizat un culoar pentru plecarea în siguranţă a georgienilor rămaşi în Osetia de Sud după evacuările organizate de Tbilisi.

Acuze. Rusia a anunţat că are probe privind atrocităţile comise de Georgia în Osetia de Sud, pe care le va prezenta cancelarului german Angela Merkel, prezentă la Soci pentru discuţii cu preşedintele Dmitri Medvedev.

Corespondenţă din Georgia

TBILISI

Progrese diplomatice modeste

Secretarul de stat al SUA, Condoleezza Rice, a sosit ieri în capitala georgiană Tbilisi cu misiunea declarată de a-l determina pe preşedintele Mihail Saakaşvili să semneze acordul de încetare a focului negociat de preşedinţia franceză a UE, anunţă AFP. „Un acord formal este acum necesar şi exact la aşa ceva lucrăm noi acum“, a spus şefa diplomaţiei americane. „Dar pentru a ajunge acolo, trebuie să obţinem clarificări importante asupra anumitor puncte, în scopul de a ne asigura că interesele georgiene sunt protejate“, a adăugat Rice. Înaltul demnitar american a ajuns la Tbilisi de la Paris, unde a discutat o bună parte a zilei de joi cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cu ministrul de externe Bernard Kouchner.

În ceea ce-l priveşte, şeful statului georgian a declarat, într-un interviu publicat ieri de cotidianul rus „Kommersant“, că ţara sa nu va face „niciun compromis“ cu Moscova şi că singurele negocieri eventuale trebuie să se axeze doar pe retragerea „forţelor de ocupaţie“ ruseşti. Saakaşvili a semnat ieri după-amiază acordul de încetare a focului. Poliţia georgiană a început ieri-dimineaţă să negocieze cu militarii ruşi retragerea acestora din oraşul Gori, controlat încă de trupele Moscovei. (Constantin Vlad)

MESAJUL STATELOR UNITE

Ruşii trebuie să plece

Preşedintele georgian Mihail Saakaş vili a anunţat ieri că a semnat „acordul de încetare a focului“ cu „ocupantul rus“, dar a ţinut să sublinieze că nu va ceda „niciun kilometru pătrat“ din teritoriul ţării sale. Saakaşvili a mai spus că nu va recunoaşte Abhazia şi Osetia de Sud, cele două regiuni separatiste pe care a încercat să le repună sub control.

„După semnarea acestui acord, toate trupele ruse şi cele paramilitare ori neregulate care au intrat cu ele (în Georgia) trebuie să plece imediat“, a spus secretarul de stat al SUA, Condoleezza Rice, aflată la Tbilisi. „Asigură rile verbale date de preşedintele rus Dmitri Medvedev potrivit cărora operaţiunile militare ruse au încetat, sau sunt pe punctul de a înceta, nu au fost onorate manifest“, a mai spus Rice, după întrevederea cu Saakaşvili.

Preşedintele american George W. Bush a adresat, la rândul său, un nou avertisment sever la adresa Moscovei, subliniind totodată că o relaţie „conflictuală“ cu Federaţia Rusă nu ar fi în interesul SUA.

„Războiul rece a luat sfârşit. A trecut vremea statelor satelit şi a sferelor de influenţă. Brutalitatea şi intimidarea nu constituie o manieră acceptabilă de a face politică externă în secolul 21“, a spus Bush. (Constantin Vlad)