CNSAS a decis ieri să trimită instanţei dosarul de fost ofiţer de Securitate al preşedintelui CJ Sălaj, Tiberiu Marc (PSD), pretendent la un nou mandat. Constantin Ostaficiuc, candidat PDL la şefia CJ Timiş, a primit adeverinţă de necolaborare, însă dosarul său de fost informator a fost distrus în 1990.
În ciuda legăturilor strânse sau sporadice pe care le-au avut cu Securitatea înainte de 1989, baronii locali candidează fără emoţii pentru un nou mandat de preşedinte la consiliul judeţean, indiferent de culoarea politică.
Dacă pentru Tiberiu Marc (PSD), preşedintele CJ Sălaj, Colegiul CNSAS a decis ieri trimiterea în instanţă a dosarului de fost ofiţer de Securitate, Constantin Ostaficiuc (PDL) de la Timiş a primit adeverinţă de necolaborare, cu precizarea că dosarul său de fost informator figurează printre cele distruse în 1990.
Tot o adeverinţă de necolaborare, din lipsă de documente, a primit ieri şi baronul PSD de Vrancea, Marian Oprişan, despre care un fost ofiţer de Securitate a povestit cum l-a racolat în 1989. Ostaficiuc şi Oprişan, pătaţii fără dosare Dosarul lui Marc, lider al PSD Sălaj, este practic primul de preşedinte al unui CJ care va fi trimis de CNSAS în instanţă, având în vedere activitatea sa de ofiţer activ în Departamentul Securităţii Statului, Direcţia a II-a - Contraspionaj Economic din 1986 până în 1990 inclusiv. Fostul prefect de Sălaj sub guvernarea Năstase a intrat în structurile fostei Securităţi ca locotenent şi a fost trecut în rezervă cu gradul de căpitan.
În alte cazuri, deşi cercetătorii CNSAS au găsit o serie de informaţii, nu au avut documente cu care să susţină colaborarea unui actual şef de CJ. Este cazul lui Ostaficiuc, al cărui nume apare pe lista dosarelor arse, aşa-numitul Proces-verbal privind persoanele din Reţeaua Informativă recrutate în calitate de colaborator ale căror dosare au fost găsite lipsă la verificarea din 29.12.1990. Mazăre, Scripcaru, Hava ies primari curaţi Aparent curat iese din verificările CNSAS şi Marian Oprişan. Deşi din arhive lipsesc documentele, în cazul lui Oprişan a existat o declaraţie publică a ofiţerului de Securitate în contraspionaj Lungu Doru care susţinea că l-a recrutat pe actualul baron în 1989, sub numele conspirativ „Alin“. Potrivit lui Lungu, Oprişan, care lucra atunci la fabrica de confecţii din Focşani, a semnat un angajament şi a dat câte o notă-două lunar despre străinii care veneau în unitate. La rândul său, Oprişan a admis că dădea „rapoarte“ şefului său de la fabrică, dar a insistat că nu a făcut poliţie politică.
Pe de altă parte, Colegiul CNSAS a eliberat ieri adeverinţe de necolaborare pentru primarul Constanţei, Radu Mazăre (PSD), al Braşovului, George Scripcaru (PDL), şi pentru cel din Alba- Iulia, Mircea Hava (PDL), necunoscuţi în arhive. În prezent, instituţia are în lucru în jur de 40 de dosare de colaboratori dintre actualii primari, consilieri locali şi judeţeni.
Recomandările noastre
