In seara de Boboteaza, sute de tineri din judetul Arges s-au dus cu „Iordanul”, un colind care aminteste de Botezul lui Iisus Hristos.

In Suseni, un sat aflat la cativa kilometri de Pitesti, doar cantecul mai aminteste de obiceiul pastrat de sute de ani. Toti batranii din sat, care au primit colindul, erau de parere ca tinerii din ziua de azi sunt diferiti de cei de acum o jumatate de secol.

In primul rand, cetele de colindatori au, de la an la an, tot mai putini membri. Foarte multi dintre tineri fie sunt plecati la munca in strainatate, fie au migrat la oras. Apoi, „pentru foarte multi dintre ei, „Iordanul” nu este decat un alt prilej de betie, obiceiul crestin cazand pe planul secund”.

Sume frumusele de la „euronavetisti”

Inainte de a incepe colindul, tinerii stabilesc persoana care sa stranga banii, „popa” - cel care ii binecuvanteaza pe localnici si „dascalul” - cel care tine cadelnita. Cei cinci colindatori au avut de strabatut un traseu de cativa kilometri. Cei mai multi dintre tarani i-au primit pe tineri cu ospitalitate, oferindu-le, asa cum este obiceiul, vin fiert si cativa lei.

Barbatii mai in varsta le-au reprosat tinerilor ca nu stiu foarte bine cantecul „Iordanului”, dar colindul a fost „completat” cu succes de manelele de pe telefoanele mobile ale adolescentilor. Pe strada principala insa, acolo unde in ultimii ani s-au inaltat vilele „capsunarilor”, colindatorii au fost tratati altfel. Daca, in anii trecuti, taranii din Suseni ofereau colindatorilor tuica si o halca de carne pentru petrecerea de dupa „Iordan”, acum, tinerii au fost serviti cu whisky si pizza.

Nici la bani nu au fost zgarciti, „euronavetistilor” veniti sa-si petreaca Sarbatorile in tara oferind sume frumusele. Conform obiceiului, dupa primirea banilor, tinerii ridicau gazda „de grinda”, pentru a avea belsug in anul care abia a inceput. Asa cum cere traditia, colindatorii au oferit busuioc fetelor nemaritate.

„E bine ca mai sunt iordanitori in satul asta. Credeam ca au plecat toti... Stiu ca aia ai lui Traian, cu care va duceati voi an de an, au intins-o toti la unchi-sau, in Italia”, spunea Iulian, unul dintre capsunarii botezati de iordanitori.

Satenilor zgarciti li se fura poarta

„Mai, doar atatia ati mai ramas in satul asta? Unde sunt cei cu care erati anu’ trecut? aia a’ lu’ Durloiu unde sunt? Anu’ asta nu au mai venit nici cu „Capra”, nici cu „Plugusoru”... E pacat”, spune o batrana.

Fiind destul de tarziu, taranii care stateau la ultimele case „de pe traseu” au refuzat sa-i primeasca pe iordanitori. Dar, asa cum cere traditia, poarta gospodariei sale a fost scoasa din balamale, pentru ca in acest an sateanul suparacios sa fie o gazda mai buna. Dupa ce au colindat si ultima casa, iordanii s-au dus sa cante langa un maracine pentru a se lepada de pacatele din anul precedent.