Niciuna dintre investitiile de anvergura demarate in noiembrie 2006, in invatamantul ialomitean, nu a fost finalizata in termenul stabilit.

Unitatile de invatamant, intrate intr-un amplu program de reabilitare, concureaza cu succes santierele de constructii. Cu deosebirea ca in scoli muncitorii isi fac loc cu mistria si bidineaua printre elevii lasati in frig de lipsa centralelor termice ori a surselor de alimentare a acestora. Toate lucrarile la scolile din Ialomita trebuiau predate la cheie primariilor locale pana pe 15 decembrie 2007.

Platile greoaie facute de Ministerul Educatiei, cu banii intrati in conturi dupa luni bune de la facturare, au facut imposibila respectarea termenelor din contracte, documente unde constructorii au fost exonerati de vina prin introducerea catorva cuvinte: „Termenul de executie se va prelungi in functie de alocarile bugetare”.

De ce s-a ajuns aici? Simplu! Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean a ales sa inceapa cat mai multe scoli, desi nu avea suficienti bani, decat sa reabiliteze rapid mai putine unitati de invatamant.

„Am ales varianta mai multor investitii incepute, chiar daca nu aveam banii necesari la vremea respectiva, pe principiul ca, daca avem lucrari in curs de executie, guvernul va fi obligat sa le finanteze”, este ideea ce a stat la baza intocmirii de catre seful invatamantului ialomitean, profesorul de desen Gogu Petre, liderul PNL Ialomita, a unei liste de obiective de investitii disproportionate fata de alocatiile bugetare.

Finantari ipotetice

17 contracte de executie a unor lucrari de reabilitare si introducerea de utilitati in scolile publice pentru o suma contractata in valoare de 4,5 milioane euro este bilantul Inspectoratului Scolar Ialomita la sfarsitul anului trecut. Pe ultima suta de metri a achizitiilor de lucrari prin selectie de oferta (dupa 1 ianuarie 2007 a devenit obligatoriu SEAP, Sistemul Electronic de Achizitii Publice), inspectorul scolar general a semnat cu firmele contracte de executie cu perioada de finalizare a investitiilor 12 luni.

Sumele angajate de Inspectorat sunt numai pe hartie, atata vreme cat pana acum doar o treime din bani au fost trimisi de guvern prin acte normative catre scoli, diferenta urmand a fi alocata din bugetele viitoare.

Modalitatea permisiva de atribuire a lucrarilor a facut ca, in multe cazuri, firmele sa se inteleaga si sa nu se concureze intre ele, valorile finale frizand chiar ridicolul. Cel mai bun exemplu, scoala generala din comuna Bucu, acolo unde pretul pe metru patrat de scoala reabilitata a ajuns la echivalentul a 750 de euro, comparabil cu tarifele practicate in judet pentru constructia unei vile de lux.

Intamplator sau nu, firma de constructii executa in paralel si o vila intr-un cartier rezidential din Slobozia pentru unul dintre fiii inspectorului scolar sef.

Reabilitari de lux sunt si la scoala din comuna Gheorghe Lazar, unde montarea unei centrale termice, a refacerii instalatiei electrice si a modernizarii grupurilor sanitare s-a atribuit pentru „numai” 934.178,33 lei, iar exemplele ar putea continua.

DRUMUL BANILOR

Procedura greoaie de decontare

Birocratia excesiva este cauza principala a intarzierii lucrarilor de reabilitare a scolilor ialomitene. Dupa ce contractele au fost semnate de Inspectoratul Scolar, lucrarile au fost predate in primavara catre primarii, acestea urmand a plati constructorilor pe masura ce vin banii de la guvern.

Lunar, firmele depun un centralizator cu lucrarile executate la departamentul investitii din inspectoratul scolar. Aici se analizeaza hartiile, se fac pachet si se trimit la Ministerul Educatiei unde, dupa aprobare, se intocmesc actele pentru decontare, trimise inapoi spre primarii, intr-o procedura ce dureaza minimum 60 de zile. Chiar si asa, daca guvernul nu alimenteaza bugetele locale, constructorii nu pot fi platiti si, de multe ori, acestia aleg sa abandoneze lucrarile pana la decontarea lucrarilor deja executate.

FARA ALIMENTARE

Caloriferele, obiecte de decor

Scoala din Traianu sta fara caldura, pentru ca in proiect nu a existat un transformator care sa permita alimentarea corespunzatoare a centralelor termice alimentate cu lemne. 300 de elevi au facut frigul inainte de vacanta de iarna, pentru ca noile centrale termice alimentate cu lemne si caloriferele din clase au fost doar obiecte de decor. Intr-o lucrare de reparatii capitale demarata pentru 927.000 lei, la care s-a adaugat un bonus de 135.000 lei pentru lucrari neprevazute, nu s-a facut loc si unui transformator ce costa numai 3.800 lei.

Fara el, instalatia electrica a scolii nu avea cum sa faca fata alimentarii si consumului dat de centralele termice. „Am fost luati pe nepregatite, in proiect n-a fost trecut si transformatorul electric. Am adus urgent de acasa radiatoare electrice, sa nu inghete copiii de frig in clase.

Dupa Sarbatori, problema va fi rezolvata si in clase va fi cald”, promite primarul Nicolae Bonciu. Radiatoarele au functionat doar cateva zile, pana cand tabloul electric s-a incins atat de mult din cauza supraconsumului incat a inceput sa se topeasca.

LE-A EXPIRAT TERMENUL

Reabilitare in ritm de melc la scoala de 2 milioane lei

Cu 1,755 de milioane de lei pentru care Inspectoratul Scolar a semnat contractul cu firma de constructii, reabilitarea scolii din comuna Rosiori a mai primit 200.000 de lei si din bugetul local. Cu toate acestea, lucrarile se fac cu incetinitorul, firma castigatoare din Bucuresti lasand totul in sarcina unui constructor local.

Fara echipele de muncitori ce lipsesc nemotivat de cateva saptamani bune, in interior nu au fost atacate lucrari de finisaje ori de inlocuire a podelelor vechi cu parchet, asa cum se prevede in proiectul initial.

Grupul sanitar, alta piesa de rezistenta in lucrarea finantata atat de marinimos, a ramas la stadiul de acum 30 de ani, de maghernita insalubra in fundul curtii. Mormanul de lemne din curte sta dovada muta ca iarna aceasta nu exista nici cea mai mica sansa sa se monteze centrala pentru caldura si apa calda, care oricum n-ar avea cum sa ofere gradele necesare atata timp cat caloriferele n-au fost inca achizitionate.

S-au montat doar ferestre de tip termopan ca sa ia ochii celor ce stiau ca scoala se reabiliteaza, s-a pus tabla noua pe un corp de cladire si cam atat. Doar o fundatie inceputa si abandonata in spatele scolii, locul pentru centrala termica si viitorul grup sanitar, sta dovada muta ca unitatea de invatamant are inceputa, pe hartie, o lucrare de anvergura.

Guvernul a dat doar un sfert din bani

Dupa semnarea contractului, de la buget, guvernul a alocat in trei transe 400.000 lei, un sfert din suma totala, ajunsa la aproape 2 milioane de lei. Cadru didactic chiar la scoala din Rosiori, primarul Nicolae Dobre insira mandru ce lucrari sunt prinse in contractul de executie cu firma Edil Construct Bucuresti, investitie ce trebuia finalizata inainte de Craciun. In practica insa s-a ajuns la corijenta vecina cu repetentia.

Societatea care a prins lucrarea si-a tras repede un contract cu o firma din Urziceni si incaseaza diferenta fata de costul real al lucrarii. „Au fost probleme cu banii, au venit greu, muncitorii au lucrat si ei cum au putut. Va spun eu, am avut noroc cu ei, daca erau altii, cred ca n-ar fi facut nici pe jumatate!”, explica Nicolae Dobre. Ne dumirim repede de ce primarul este atat de incantat de muncitori: firma Ralf Tenis Urziceni este condusa chiar de finul sau.

„Cu noroc, daca vom avea fondurile de la guvern, sper ca inceputul de an scolar, din septembrie 2008, sa ne prinda cu scoala terminata.”