Record juridic la Curtea de Apel Bucureşti. Aflaţi parcă într-o tentativă fără precedent de a demonstra cetăţenilor că se înşeală atunci când spun că justiţia din România se mişcă greu, iar cauze banale durează câţiva ani, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au reuşit, ieri, ceea ce părea imposibil.
În numai câteva ore, au judecat apelul procurorilor la decizia prin care Ion Alexandru Ţiriac a fost achitat în dosarul în care era acuzat de trafic de droguri şi punerea la dispoziţie a locuinţei în vederea consumului de droguri. Cu alte cuvinte, în acest interval de timp, au ascultat prezentarea materialului procurorilor, l-au audiat pe Ion Alexandru Ţiriac, au dat cuvântul avocaţilor pentru pledoarii şi s-au şi pronunţat într-un timp record.
Soluţia finală: achitat. Decizia de ieri nu este definitivă. Ea poate fi atacată cu recurs la |nalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Viteza dezbaterilor care au avut loc ieri este cu atât mai surprinzătoare cu cât, după cum se ştie, dosarul Ţiriac Jr. este una din „pietrele de temelie” ale activităţiii procurorilor din ultimii ani, conţinând un volum impresionant de mărturii şi înregistrări telefonice. Toate acestea au fost demontate ieri, cu calm, de către inculpat, în cel mai simplu mod cu putinţă. Acesta a început prin a a afirma că nu bea, nu fumează şi nu a consumat niciodată cocaină, a continuat spunând că a închiriat camera din hotelul President din Mangalia (n. r. – unde procurorii afirmă că a avut loc o petrecere la care s-au consumat droguri) deoarece a mers la plajă, şi că procurorii nu au dreptate când spun că el, împreună cu prietenii, ar fi consumat cocaină.
Lovitura de graţie a fost dată la final. În faţa susţinerilor anchetatorilor, potrivit cărora, în convorbirile telefonice purtate se vorbea codificat şi că, spre exemplu, cuvântul „tricou” însemna cocaină, Ion Alexandru Ţiriac a răspuns sec: „ însemna tricou, iar eu sunt colecţionar de articole sportive”.
Magistraţii Tribunalului Bucureşti decideau, în 18 octombrie, achitarea lui Ion Alexandru Ţiriac pentru toate faptele de care era acuzat în dosarul "Cocaina pentru VIP-uri". Decizia instanţei a fost atacată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti. La acel moment, decizia de achitare a lui Ion Alexandru Ţiriac avea la bază declaraţiile contradictorii ale martorilor, dar şi caracterul confunz şi contradictoriu al mijloacelor de probă.
Printre declaraţiile contradictorii ale martorilor, figurau cele ale lui Robert Mircea Sandu, Năstase Radu Eugen şi Hâncu Vlad Alexandru. "Tribunalul constată nu numai că acestea nu sunt susţinute de alte elemente probatorii existente în cauză, dar ele nu se armonizează nici cu ele însele şi nici unele cu altele, datorită caracterului lor confuz sau numeroaselor contradicţii pe care le emană", se arăta în motivarea judecătorului care a decis, în 18 octombrie, achitarea lui Ion Alexandru Ţiriac.
"Caracterul confuz şi vădit contradictoriu al mijloacelor de probă la care s-a făcut anterior referire le afectează acestora grav veridicitatea şi credibilitatea, fiindu-i practic imposibil instanţei de judecată să stabilească adevărul judiciar pe baza unor probe cu o valoare aleatorie, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada existenţei obiectului materiale al infractorilor imputate inculpatului. Se constată că la dosar există şi alte mijloace de probă, care după caz, fie nu sunt relevante pentru dovedirea existenţei faptelor şi a vinovăţiei inculpatului, fie pur şi simplu confirmă şi întăresc prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază acesta", se mai arăta în aceeaşi motivare.
(15:14)
Recomandările noastre
