Criticul şi teoreticianul literar Matei Călinescu, în vârstă de 75 de ani, care suferea de cancer, a încetat din viaţă ieri, în Bloomington, Indiana, SUA.
Înmormântarea este programată luni, la capela All Saints din Bloomington, la ora locală 11.00.
Fiul lui Radu Călinescu, inginer, şi al Dorei (n. Vulcănescu), Matei Călinescu a fost licenţiat al Facultăţii de Filologie, secţia engleză, de la Universitatea din Bucureşti (1957). A fost asistent, apoi lector la Catedra de literatură universală şi comparată a Universităţii din Bucureşti. A debutat în Gazeta literară, cu poezia Odihnă.
Plecat din ţară în 1973, cu o bursă Fulbright, a decis să rămână în SUA. Din 1979 a devenit profesor de literatură comparată la Indiana University din Bloomington, Indiana, Statele Unite ale Americii, iar după 1989, a revenit în publicistica românească în reviste ca 22, Apostrof, România literară, Steaua.
"Un om extraordinar de sensibil”
"Era un mare autor, un om extraordinar de sensibil, o minte ascuţită, o personalitate de o căldură şi de o generozitate cum rar întâlneşti", a declarat pentru Mediafax criticul Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator Cultural. De altfel, publicaţia specializată a realizat, în urmă cu câteva zile, un portret al lui Matei Călinescu, la cea de-a 75-a aniversare a criticului. "Era un scriitor în deplinul înţeles al cuvântului şi greu încercat de soartă", şi-a mai amintit Carmen Muşat, citată de Mediafax.
A scris despre Ionescu În Statele Unite ale Americii, Matei Călinescu a scris numeroase eseuri şi studii de literatură comparată, în publicaţii precum Partisan Review, World Literature Today, Salmagundi, The Journal of Religion, TheDenver Quarterly, Southeastern Europe, History of European Ideas, Cadmos, Comparative Literature Studies, East European Politics and Societies.
Printre cărţile scrise de Matei Călinescu se numără "Matthew's Enigma... A father's portrait of his autistic son" (Indiana University Press, 2009), "Eugène Ionesco: Teme identitare şi existenţiale" (Iaşi, Junimea, 2006. reeditată de Polirom), "Un fel de jurnal, 1973 - 1981" (Iaşi, Polirom, 2005), "Tu: Elegii şi invenţii", (Iaşi: Polirom, 2004), "Portretul lui M" (Iaşi: Polirom, 2003). A mai scris "Titanul şi geniul în poezia lui Eminescu" (1964), "Aspecte literare" (1965), "Eseuri critice" (1967), "Eseuri despre literatura modernă" (1970), "Clasicismul european" (1971), "Conceptul modern de poezie: de la romantism la avangardă" (1972, ediţia a II-a, cu o nouă prefaţă, Piteşti, Editura Paralela 45, 2002). Ultima sa carte, publicată la Polirom, este despre Mateiu I. Caragiale: recitiri”.
Matei Călinescu a primit Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România (1969), Marele Premiu al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (2002), Premiul AER pentru ştiinţe umane (2003), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu şi critică (2006).
Recomandările noastre
