Sătenii din Agapia, în proces cu mănăstirea

Sătenii din Agapia, în proces cu mănăstirea

Părintele Florin Marin, paroh la Dereneu, în raionul Călăraşi, din Republica Moldova, o acuză pe stareţa Olimpiada Chiriac, de la Mănăstirea Agaăia, că i-a îngrădit accesul în locuinţa pe care o deţine la Agapia. Părintele susţine că are acte pe locuinţa respectivă, precum şi o sentinţă judecătorească care-l atestă ca proprietar.

Scandalul a început pe 8 iunie, când agenţii de pază de la o firmă din Iaşi, angajată de conducerea Mănăstirii Agapia, după cum susţine preotul, au înconjurat locuinţa şi nu i-au mai permis să intre în imobil. Pentru a fi mai convingători, paznicii erau însoţiţi şi de câini rottweiler.

„Pot să intru în casă, dar însoţit de bodygarzi, să iau câte un lucru ce-mi trebuie. Soţia, mama şi copiii mei, nu. Nu pot să cred ce mi se întâmplă. De şapte ani mă judec cu mănăstirea. Acum am sentinţă de la Curtea de Apel Bacău că locuinţa e a mea. Pentru teren încă mă mai judec. Dar pentru stareţa Olimpiada legile României sunt un fleac. Mănăstirea e stat în stat. Acum a tocmit agenţi cu câini“, povesteşte Florin Marin.

Ieri după-amiază, în baza unei plângeri depuse de reprezentanţii mănăstirii, la locuinţa acestuia a fost făcută o percheziţie. „Cred că li s-a spus poliţiştilor că deţin obiecte de patrimoniu. Nici vorbă. Au fotografiat, filmat şi au plecat aşa cum au venit. Cred că tot de la stareţă mi se trage“, a declarat Florin Marin, care spune că mare parte din ultimii şapte ani i-a petrecut prin instanţele din Târgu Neamţ, Piatra Neamţ, Bacău sau Braşov.

Lacăt pe uşa casei

Preotul Marin mai susţine că în noaptea de marţi spre miercuri casa i-a fost spartă de agenţii de pază, care au pus lacăte la uşi şi are bănuieli că i-au fost sustrase unele bunuri. A depus plângere la poliţie, dar va mai trece ceva vreme până când vor fi finalizate cercetările. Maica stareţă Olimpiada Chiriac nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere.

„Din câte cunosc casa a fost ridicată fără autorizaţii pe terenul ce revine de drept Mănăstirii Agapia. Iar dacă stareţa a recurs la sprijinul unei firme de pază a făcut-o pentru că aşa impunea situaţia şi în temeiul unor documente pe care le deţine. Cât despre acuzele familiei respective există justiţie şi poliţie, instituţii abilitate să se pronunţe. Aşa cum am mai spus nu cred că stareţa a sfidat legea, s-a luptat ani de zile pentru redobândirea bunurilor bisericii şi dreptatea e de partea ei în situaţia de la Agapia“, susţine Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei.

Conflict vechi de 7 ani

În 2001, familia Marin a cumpărat o casă şi un teren de circa 800 de metri pătraţi la Agapia. Au solicitat de la primărie o autorizaţie de demolare, au fost amânaţi o perioadă, iar în 2003 au aflat că au fost daţi în judecată de mănăstire pe motiv că terenul este al lăcaşului de cult.

Un alt episod al războiului dintre familia Marin şi mănăstire s-a derulat în luna mai 2007, când gardul gospodăriei a fost tăiat cu drujba şi în locul lui a fost ridicat altul, fără nicio poartă. Incidentul s-a încheiat cu un nou proces între cele două părţi.

Retrocedări controversate

Tot în anul 2002, Mănăstirea Agapia a fost împroprietărită, în baza unei sentinţe judecătoreşti, cu 49 de hectare de teren, pe baza unor documente din 1910. Însă, pe 10 din cele 49 de hectare se află casele a 38 de săteni, care au şi ei acte de proprietate, fiind înscrişi în registrul agricol al comunei.

În aceste condiţii, oamenii nu au mai putut obţine autorizaţii de construcţie şi nici au putut să-şi vândă terenurile. De altfel, în iunie 2007, sătenii au protestat în faţa mănăstirii faţă de situaţia creată prin retrocedare, neputând înţelege cum, peste noapte, ceea ce unii au moştenit de la părinţi nu mai este a lor. În plus, ei cerut şi schimbarea stareţei Olimpiada Chiriac.

În această situaţie este şi Constantin Sandu, care ar trebui să-şi demoleze casa nou construită pe terenul care-l ştia al lui, dar care acum este al lăcaşului de cult. „Strâmbe legi. Mă judec şi eu cu mănăstirea, dar m-am săturat de drumuri, avocaţi şi bani cheltuiţi“, mărturiseşte Constantin Sandu.

Ne puteți urmări și pe Google News