Sistemul medical care ar trebui să-i salveze e plin de hibe, iar integrarea lor în instituţiile de învăţământ e doar simulată.

Unui copil cu probleme de sănătate mintală sistemul medical şi cel educaţional îi pun piedici la fiecare pas pe care l-ar putea face spre normalitate.

Medicii de familie şi pediatrii sunt depăşiţi de tematica problemelor mintale, psihoterapia este costisitoare, medicii specialiştii sunt puţini, iar la şcoală ori grădiniţă micuţii sunt mai degrabă stigmatizaţi decât sprijiniţi. Acestea sunt o parte din concluziile unui studiu calitativ privind serviciile de sănătate mintală pentru copii, lansat de organizaţia Salvaţi Copiii.

Citiţi şi:

• Şi copiii fac depresii

880.000 de copii cu probleme mintale

Cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală în rândul copiilor şi adolescenţilor sunt: tulburările de anxietate, ADHD, depresia, probleme de comportament agresiv.

Datele statistice arată că peste 880.000 de copii din România au probleme de sănătate mintală, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind diagnosticaţi cu tulburări de anxietate.

Pentru mulţi dintre ei, intervenţia de specialitate este minimă şi se opreşte la un simplu control în cabinetul medicului de familie. Pregătirea acestora îi ajută să recunoască doar tulburările grave, precum schizofrenia, însă nu şi pe cele mai uşoare şi mai frecvente.

"Pregătirea medicilor de familie nu le permite să recunoască un copil cu probleme mintale. Există copii nediagnosticaţi sau care pur şi simplu nu sunt trimişi mai departe spre specialişti care să-i poată ajuta", admite Răzvan Chivu, medic şi consilier în Ministerul Sănătăţii.

Părinţii care nu se resemnează şi caută în continuare răspunsuri şi ajutor, ajung fie la psiholog, fie la un medic de neuro psihiatrie infantilă. Nici aici, însă, lucrurile nu se desfăşoară normal, pentru că psihoterapia este costisitoare şi nu este decontată de casa de asigurări, iar medicii specialişti în domeniu sunt puţini şi copleşiţi de numărul mare de cazuri.

"Am fost la psihiatrie la o doamnă doctor şi am stat la uşa ei trei ore şi jumătate. Copilul meu nu rezistă atât. Şi când intri la medic stai un sfert de oră şi se uită la ceas că se termină programul", se plânge un părinte citat în studiul realizat de Salvaţi Copiii.

Etichete: oaie neagră ori copil-problemă

La grădiniţă ori la şcoală lucrurile stau chiar mai rău. Cadrele didactice nu au competenţe legate de sănătate mintală, aşa că încadrează rapid elevul la categoria "copil-problemă" sau îl etichetează ca "oaia neagră".

Teoretic, în instituţiile de învăţământ suportul trebuie să vină de la profesorii de sprijin şi de la consilierii şcolari.

Practic, pentru că numărul acestora este redus şi trebuie să deservească mai multe şcoli, şi intervenţia este minimă. Pe de altă parte, nici măcar consilierii şcolari existenţi nu au competenţe necesare în aceste cazuri.

"Din 2.100 de consilieri şcolari, doar jumătate sunt psihologi", precizează Ciprian Grădinariu , unul din autorii studiului.

Plimbaţi între şcoli

În lipsa specialiştilor şi a unei programe şcolare adaptate nevoilor lor, "copiii problemă" ajung să fie daţi afară din instituţiile de învăţământ. "Mi-a spus învăţătoarea în faţă că ori îl mut, ori îl lasă repetent. Am vorbit cu directoarea de la şcoală, dar mi-a spus că e treaba învăţătoarei, aşa că l-am mutat", se plânge un părinte.

Un director de şcoală explică de ce se ajunge la acest eşec: "Recomandarea a fost ca aceşti copii să fie integraţi în şcoală, au fost presiuni mari din partea ministerului şi noi am acceptat. Dar de aici nimeni nu ne mai sprijină. Colegii mei nu au beneficiat de o formare în acest sens. Şcoala românească nu are capacitatea de a integra aceşti copii: nu are psihologi, nu formează cadre didactice, nu are nimic... dar... se vrea să-i integrăm".

Citiţi şi:

• Aproape 900.000 de copii au probleme de sănătate mintală
• Se schimbă legea privind sănătatea mintală

"Şcoala românească nu are capacitate să integreze aceşti copii: nu are psihologi, nu formează cadre didactice, dar se vrea să-i integrăm.", CADRU DIDACTIC, citat în studiul realizat de Salvaţi Copii

20% dintre copii au probleme sau tulburări de sănătate mintală care le afectează dezvoltarea, conform statisticilor internaţionale

PROIECT ADOPTAT ÎN GUVERN

Schimbări de formă la legea sănătăţii mintale

Cristina Lica

Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice a fost modificată în şedinţa de guvern de miercuri, însă schimbările făcute sunt departe de ceea ce ar fi fost nevoie, susţin specialiştii în psihiatrie.

"Principalele schimbări se referă la precizarea mai clară a drepturilor şi obligaţiilor celor care reprezintă persoane cu boli psihice. În plus, se simplifică procedurile prin care o persoană cu tulburări psihice poate fi internată nevoluntar: termenele sunt mai scurte, nu mai e nevoie de procuror, se va lua decizia la judecătorie. Legea stabileşte în mod clar că organizaţiile nonguvernamentale au primit dreptul de a avea acces în toate unităţile de psihiatrie", explică Oana Grigore, de la Biroul de presă al Ministerului Sănătăţii.

Mai exact, noua lege prevede că pacienţii cu afecţiuni psihice au dreptul de a desemna, ca reprezentant convenţional, o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu, care să-i asiste sau să-i reprezinte pe durata tratamentului medical.

Legea mai stabileşte care sunt persoanele ce pot solicita internarea nevoluntară, respectiv medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are în îngrijire această persoană, familia persoanei, reprezentanţii serviciilor abilitate ale administraţiei publice locale, reprezentanţii poliţiei, jandarmeriei sau ai pompierilor, precum şi instanţa de judecată civilă.

Este nevoie de un sistem de îngrijiri în comunitate

Experţi în sănătate mintală spun însă că pentru ca sistemul să devină funcţional e nevoie de schimbări mult mai consistente şi de medici pregătiţi să ofere îngrijiri.

"Ar trebui crescută importanţa îngrijirilor comunitare: aceasta e principala problemă a sistemului de sănătate mintală din România pe care, de altfel, ţara noastră şi-a asumat să o rezolve odată cu intrarea în UE. O propunere a fost ca teritoriul ţării să fie împărţit în sectoare psihiatrice, fiecare cu 150.000 de oameni, iar medicii să se ocupe de ei mult mai bine", explică specialiştii. Proiectul de lege adoptat de guvern va fi transmis parlamentului spre dezbatere şi adoptare.