Un document al Curţii de Conturi dezvăluie modul în care au fost "sifonaţi" banii publici destinaţi îndepărtării efectelor acestor calamităţi.

O notă de documentare ce poartă antetul Curţii de Conturi, intrată în posesia "Evenimentului zilei", relevă mecanismul prin care s-au "sifonat" din bugetul de stat o bună parte dintre fondurile alocate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

Este vorba de fondurile alocate Administraţiei Naţionale "Apele Române" pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor inundaţiilor din perioada 22 iulie-5 august 2008, produse pe cursul râurilor Tisa, Siret şi Prut, care s-au soldat cu importante pagube materiale.

La acel moment, s-a estimat că fondurile necesare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor sunt în cuantum de 436.510.000 lei (peste 123 de milioane de euro). Prin două hotărâri de guvern, au fost alocate, în primă fază, 33.300.000 de lei (9,5 milioane de euro), din Fondul de inter venţie la dispoziţia guvernului şi Fondul pentru Mediu, şi au fost identificate, în regim de urgenţă, 41 de obiective de investiţii. La propunerea Administraţiei Naţionale Apele Române, conducerea Ministerului Mediului - în fruntea căruia era Atilla Korodi (UDMR) - a nominalizat firmele care urmau să proiecteze şi să execute lucrările de reabilitare a infrastructurii antiinundaţii. Pagube supraevaluate

Din cele 41 de obiective de investiţii, Curtea de Conturi a verificat prin sondaj 17, prilej cu care s-au constatat numeroase nereguli în cheltuirea banului public.

În unele cazuri, valoarea pagubelor centralizată de Direcţia de Investiţii din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române era mult mai mare decât cea înscrisă în procesele-verbale întocmite imediat după producerea inundaţiilor.

Curtea de Conturi a constatat, de exemplu, că pentru supraînălţarea unui dig pe râul Jijia (afluent al Prutului) s-au alocat iniţial 880.000 de lei (249.000 de euro), pentru 1,470 km afectaţi. Ulterior, au fost solicitate fonduri în valoare de 17.617.067 de lei (4.986.433 euro), pentru o lungime de... 38,100 km.

Firme selectate dubios

Ilegalităţi au fost identificate şi în privinţa modului de organizare şi desfăşurare a negocierilor directe cu societăţile comerciale selectate.

"Negocierile directe s-au purtat, în majoritatea situaţiilor, cu aceleaşi firme de profil care au mai executat astfel de lucrări în anii anteriori, lucrări care s-au dovedit a fi de o calitate îndoielnică şi care nu au rezistat la inundaţiile din anii anteriori", se arată în nota de documentare. Cu toate acestea, "nu s-a solicitat niciodată ca remedierea lucrărilor afectate să se realizeze pe cheltuiala constructorilor, deşi perioada de garanţie era de 24 de luni".

De pildă, Direcţia de Ape Someş-Tisa, care a încredinţat lucrări aceloraşi constructori "tradiţionali": SC REPCON Oradea, SC Hidroconstrucţia Bucureşti şi SC SOCOT Târgu-Mureş. În cadrul negocierilor, firmelor nominalizate nu li s-au cerut documente justificative privind experienţa în domeniu, capacităţile tehnice, eligibilitatea şi situaţia economico-financiară a acestora.

"Unele direcţii de ape au contractat firme cu sedii şi locaţii de lucru situate la mare distanţă de zonele calamitate, fapt care ridică unele suspiciuni privind posibilitatea intervenţiei rapide şi executării lucrării în timp oportun", mai constată Curtea de Conturi.

Devize de cheltuieli umflate

În nota de documentare se mai arată că "unele devize generale de lucrări, întocmite pentru cheltuielile necesare obiectivelor de investiţii, nu sunt semnate de beneficiar, fapt care creează unele dubii în ceea ce priveşte corectitudinea sumelor înscrise în acestea şi veridicitatea lucrărilor de construcţii şi a serviciilor de proiectare executate".

Recepţia lucrărilor s-a făcut, în majoritatea cazurilor verificate de Curtea de Conturi, "fără obiecţiuni sau recomandări". Plata "a fost efectuată de către unii beneficiari înaintea recepţiei cantitative şi calitative, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare şi a clauzelor contractuale. Direcţia de Ape Prut, spre exemplu, a efectuat plăţile în perioada 5-19 decembrie 2008, iar recepţia lucrărilor a avut loc abia pe data de 23 ianuarie 2009. Mai mult, a fost întocmit un singur proces-verbal pentru toate obiectivele de investiţii finalizate.

Facturi fiscale neverificate

Curtea de Conturi a constatat că majoritatea facturilor fiscale emise pentru serviciile prestate şi lucrările efectuate "nu sunt avizate din punct de vedere al controlului financiar preventiv propriu, fapt care creează suspiciuni privind veridicitatea şi corectitudinea operaţiunilor, precum şi realizarea în condiţii legale a plăţilor aferente".

Nu în ultimul rând, în majoritatea devizelor generale întocmite pentru primele două etape ale investiţiilor sumele de la capitolul cheltuieli diverse şi neprevăzute sunt în cuantum de 10% din valoarea contractului, nejustificat de mari şi nedetaliate.

RELAŢIA CU PARLAMENTUL

Scandalul a fost declanşat de secretarul de stat Valentin Iliescu

Valentin Iliescu (foto), secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, a fost cel care, la sfârşitul săptămânii, a vorbit despre existenţa unui ra port "devastator" al Curţii de Conturi, care arată că banii pentru diguri alocaţi după inundaţiile din 2008 "s-au furat ca-n codru".

"Nu înţeleg de ce Curtea de Conturi ţine sub fund acest document. Am intrat în posesia acestuia şi voi încerca să-l prezint şi public, pentru că el evidenţiază şi o situaţie globală despre care multă lume a uitat sau nu mai vrea să-şi aducă aminte, dar care nu poate fi trecută cu vederea", a spus Valentin Iliescu.

Contactat de EVZ, el a precizat că i-a trimis documentul premierului Emil Boc şi ministrului mediului, Laszlo Borbely. Korodi Attila, fost ministru al mediului, a declarat ieri că, în mandatul său, nu i-au fost semnalate probleme privind alocarea banilor.

"Curtea de Conturi face astfel de analize, e şi normal. Eu am gestionat problema o jumătate de an, însă nu mi s-au semnalat astfel de informaţii. Apele Române au obligaţia de a duce la bun sfârşit orice investiţie decisă de guvern", a spus Korodi.