Băncile s-au săturat să rămână cu banii nerambursaţi aşa că au decis să închidă robinetul împrumuturilor în alte monede decât cea naţională.

Neputinţa românilor de a-şi plăti ratele la creditele de consum în valută, pe care le-au luat în ultimii ani, au făcut ca majoritatea băncilor să devină foarte reticente pe acest segment, mai ales cu cei care sunt plătiţi în moneda naţională. Măsura a fost luată pentru a reduce cât mai mult riscul valutar.

"Noi nu mai acordăm astfel de credite de consum decât celor care au venituri în valută sau angajaţilor care au salariul legat de o valută, pentru că ştim că acolo nu există nici un risc", ne-a declarat Petre Bunescu, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Dacă un român cu venituri în lei nu va mai putea să contracteze un credit de consum în monedă străină, pe termen scurt, când vine vorba de unul imobiliar posibilitatea este ceva mai mare. Raţionamentul bancherilor este, în acest sens, strict legată de intrarea României în Zona Euro, în câţiva ani.

"Peste câţiva ani aderăm la euro, aşa că toate creditele se vor schimba. Deci pentru creditele imobiliare nu are rost să se impună această măsură", ne-a declarat Aurelian Dochia, analist financiar.

Între risc şi cost mare, pariem pe valută

Măsura de blocare parţială a împrumuturilor în valută are două tăişuri. "Într-adevăr ar micşora riscurile, dar per total creditarea va scădea foarte mult. Decelerarea împrumuturilor în valută se va simţi în costurile creditelor în monedă naţională", mai afirmă Dochia.

Gândirea românească însă nu prea se potriveşte cu cea a instituţiilor de creditare, pentru că, spune analistul financiar, dacă un român este pus să aleagă între o dobândă mai mare la un credit în lei şi riscul valutar al unui împrumut în valută, dar care are costuri mai mici, acesta va alege a doua variantă fără să stea pe gânduri.

Nu de puţine ori, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, i-a sfătuit pe cei cu salarii în lei să ia credit în moneda în care sunt plătiţi, astfel nu se vor lovi de riscul valutar.

"În prezent sunt societăţi şi persoane fizice care au veniturile în valută, acelea mai pot lua credit", ne-a spus analistul financiar. El afimă că exportatorii nu sunt supuşi niciunui astfel de risc pentru că ei oricum îşi primesc plăţile în valută.

Noi plătim pentru bănci

Specialiştii companiei de consultanţă şi audit Deloitte România recomandă autorităţilor stoparea riscului valutar la sursă. Potrivit lui George Mucibabici, preşedintele companiei, "una dintre marile probleme din România este că riscul valutar este transferat către cei care se împrumută în valută". Asta şi din cauză că instrumentele financiare pentru minimizarea riscului de depreciere a monedelor, care pot fi folosite de companii şi de investitori, sunt slab dezvoltate în România.

În aceste condiţii, "băncile transferă în mod inechitabil riscul către împrumutaţi". Este, de fapt, "o amânare a problemei": dacă persoanele care au luat credite nu îşi mai pot achita ratele, riscul se întoarce în curtea băncii, a explicat Mucibabici.

Alte state speriate de riscul valutar, precum Austria sau Ungaria, au cerut băncilor să restrângă creditarea în valută. Mai mult, autorităţile ungare vor, pe lângă taxa impusă băncilor, să interzică instituţiilor bancare să mai acorde populaţiei credite ipotecare în valută.

"Restrângerea împrumuturilor în valută se va simţi în costurile creditelor în lei" AURELIAN DOCHIA, analist financiar

CE SPUN MANAGERII

Ieşirea din criză, la anul sau mai târziu

Marea majoritate a managerilor români se aşteaptă ca România să iasă din recesiune în prima parte a anului viitor sau chiar mai târziu, indică o analiză a mediului local de afaceri făcută de Deloitte.

Potrivit raportului, realizat cu participarea a 150 de manageri, în perioada 20 februarie-30 aprilie, pentru 58% dintre companii afacerile au scăzut anul trecut, iar pentru o cincime au stagnat. În majoritatea situaţiilor, reducerea afacerilor a fost cuprinsă între 10% şi 30%.

Totodată, peste o treime dintre directorii executivi chestionaţi consideră că stimulentele guvernamentale sunt cel mai important catalizator care poate relansa economia, arată studiul. (Ana Bâtcă)