Regizorul ştie cinematografia română pe de rost şi a pus ochii pe o actriţă cu care să lucreze: Ozana Oancea. Personajul din filmul lui Cristi Puiu nu l-a cucerit, spune că vizionarea a fost grea

„A fost nevoie de trei filme ca să mă conving că vreau să fiu regizor”, mărturisea cineastul Wim Wenders, care a povestit şi despre cum a flirtat cu arta şi cu fotografia la masterclassul de două ore pe care l-a ţinut vineri la Cluj.

Preşedintele Academiei Europene de Film este o enciclopedie ambulantă, le-a văzut pe toate şi a şi filmat câteva, mai precis 52 de pelicule. Ştiu că îi place să vorbească, l-am mai intervievat la Cannes, unde venise cu „Palermo Shooting”, şi m-am ales cu răspunsuri mai mult decât „citabile”, dar de această dată obţin o tăcere pentru început.

L-am întrebat ce film i-ar recomanda unei persoane care are ocazia să vadă o singură peliculă din opusul lui cinematografic. „«Invisible crimes», un scurtmetraj pe care l-am filmat în Africa pentru «Médecins Sans Frontières»”, vine într-un târziu replica, acompaniată de „pentru că nu l-a văzut nimeni”.

Altfel, dialogul are viteză: „Cum v-aţi filma povestea vieţii?”. „Păi, asta fac în fiecare peliculă. Dar, înainte de orice, încerc să nu mă repet”.

„432”, fabulos

„Văd multe filme româneşti pe care le înţeleg foarte bine şi care îmi plac mult, le apreciez onestitatea, culoarea locală, realismul şi spiritul. Mie îmi plac peliculele în care legătura dintre realitate şi ficţiune este neclară, e mereu ceva adevăr în ele”, crede Wenders.

Ca mostre ale acestui tip de cinema citează „Eu când vreau să fluier, fluier”, de Florin Şerban, şi „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, de Cătălin Mitulescu, în care a şi fost implicat. Pe „432” îl consideră „fabulos”, de aceea a şi văzut filmul lui Mungiu de trei ori.

„Moartea domnului Lăzărescu” i-a căzut cu tronc, nu şi „Aurora”, care însă îi dă de gândit.

„Este ciudat de lipsit de scop sau, dacă acesta exista, pe mine nu m-a atins. Putea să mai continue aşa încă cinci ore. După 30 de minute, am realizat că nu mă interesa, dar am rămas până la capăt pentru că voiam să văd cum tratează povestea şi cum o termină. Există stranii similitudini între «Aurora» şi «Summer in the City», unul dintre primele mele filme: are două ore şi jumătate, este tot povestea unui om care nu ştie ce să facă cu el însuşi. A ieşit din închisoare şi doreşte să îşi vadă prietenii, dar ei nu vor s-audă de el. Are tot cadre lungi, fără schimbări de perspectivă”, crede Wenders.

Ozana, înainte de toate

Regizorul spune că a relaţionat cu filmul lui Cristi Puiu, dar personajul nu l-a atins. „Am sentimentul că regizorul nici nu voia ca publicul să se identifice cu Viorel. Mi-au plăcut multe scene, acelea în care filează alte personaje şi cea în care muncitorii curăţă apartamentul. E minunat filmată. Am empatizat cu «Aurora», dar nu m-am putut… conecta la ea, vizionarea a fost grea”, explică Wim Wenders .

El mai spune că îi observa pe spectatori, modul în care ieşeau din sală: „Mergeau fără scop, ciocnindu-se unul de altul, de parcă ar fi pierdut simţul orientării în spaţiu. Asta e!”, se bucură Wenders că a pus punctul pe „i”: „«Aurora» e un film de zorientant”.

Actorii români cu care ar lucra? Răspunsul vine prompt: „Da, Ozana (Oancea - n.r.)!”; are numeroase criterii pentru alegerea interpreţilor: „Onestitate, să nu le fie teamă să se descopere în faţa ca merei, să participe cu totul la proiect, implicându-şi inclusiv biografia şi experienţele intime”, concluzionează cineastul. "Este ciudat de lipsit de scop sau, dacă acesta exista, pe mine nu m-a atins. Putea să mai continue aşa încă cinci ore“ WIM WENDERS, cineast

PROGRAM

Penultima zi de TIFF

Înainte de gala de decernare a premiilor (20.30), programul festivalului de la Cluj rămâne încărcat.

• De la ora 17.30, Cinema Republica găzduieşte proiecţia „Mănuşilor roşii”, de Radu Gabrea, iar la ora 15.00 e rândul „Aviatoarei din Kazbek”, de Ineke Smits, membră a juriului, şi cu Anamaria Marinca în rolul principal; de la ora 23.00, se poate viziona filmul-surpriză.
• La Victoria, rulează scurtmetraje româneşti de la ora 12.00, iar de la ora 17.00, respectiv 19.00, pot fi vizionate „Caravana cinematografică”, de Titus Muntean, şi „Actriţe”, de Valeria Bruni Tedeschi.
• Cât despre Arta, acolo vor fi proiectate „Copilăria lui Icar”, de Alexandru Iordăchescu (15.00), „Angela merge mai departe”, de Lucian Bratu (17.30), şi „Pădurea spânzuraţilor”, de Liviu Ciulei (19.30).
• Începând cu ora 21.45, în Piaţa Unirii va fi proiectat „Baaria”, lungmetrajul lui Giuseppe Tornatore.

OASPEŢII B1

Competiţia îşi dezvăluie secretele în studioul „Cinemas”

În următoarele două zile, lista invitaţiilor emisiunii „Cinemas” va cuprinde nume cunoscute ale cinematografiei româneşti. Astăzi, de la ora 23.30, criticul de film Florin Barbu îi va primi în studioul din Cluj pe regizorul producţiei „Aurora”, Cristi Puiu, actriţa Clara Vodă, interpreta mamei din „Eu când vreau să fluier, fluier”, dar şi a Ginei Filip în „Aurora”, şi pe criticul de film Ileana Bîrsan.

Mâine, vor fi invitaţi să-şi spună părerea despre producţiile intrate în Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2010, dar şi despre încă recentele emoţii ale Cannes-ului, cunoscuta actriţă Monica Bârlădeanu, de data aceasta membră a juriului ce va decide premianţii de la TIFF, şi Bobby Păunescu, producătorul filmului „Aurora”, dar şi regizorul „Francescăi”, ce a încheiat seara de vineri de la TIFF. Cel de-al treilea invitat al criticului Florin Barbu este actorul Dorian Boguţă, lansat proaspăt „într-o poveste regizată”, scurtmetrajul „10”. (Anca Simionescu)