Profesorul universitar Ştefan Minea, fostul şef de catedră al actualului premier Emil Boc, spune că are un plan de reformă, în cazul în care va fi promovat judecător la Curtea Constituţională.

Propunerea PDL pentru un post de judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat de nouă ani, este Ştefan Minea, fostul şef de catedră al actualului premier Emil Boc. Minea ar urma să fie votat de Camera Deputaţilor şi să-i ia locul lui Ioan Vida, actualul preşedinte al Curţii Constituţionale (CC), al cărui mandat expiră zilele acestea.

Ştefan Minea este profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Babeş- Bolyai” din Cluj-Napoca, unde ocupă şi funcţia de şef al Catedrei de Drept Public. Între anii 1995 şi 2004 a fost prodecan al Facultăţii de Drept. Una dintre cele mai mari realizări profesionale ale lui Minea este redactarea unei lucări considerate de referinţă pentru specialiştii în drept financiar: „Codul Fiscal comentat”.

Pentru cel de-al doilea loc în completul de judecată al CC, care va fi eliberat de Nicolae Cochinescu, cele mai mari şanse le are Teodor Meleşcanu (PNL).

INTERVIU

„Din cauza legiferării abundente, legile nu pot fi aplicate unitar”

Aţi fost avocat şi aţi ajuns profesor universitar. De ce? După facultate am fost avocat şi am renunţat pentru că nu mi-a plăcut cum se poate exercita această profesie. Pentru avocatură trebuie să ai nişte calităţi, să ştii să te descurci. Nu îmi plăceau relaţiile de-a dreptul ostile care existau între avocaţi şi corpul magistraţilor. Mi se părea că toţi avocaţii eram priviţi în bloc ca nişte şnapani. După avocatură am intrat în cercetare şi apoi la Facultatea de Drept.

Cât de avizat sunteţi cu practica Curţii Constituţionale? Cunosc legea după care funcţionează Curtea şi, în mare, cunosc şi tipicul după care se desfăşoară un proces.

În România toată lumea ridică excepţii de neconstituţionalitate, din diferite motive, între care şi dorinţa de a lungi derularea unui proces. Pot să spun că din cauza acestor porţi largi deschise ale justiţiei, CC este extrem de aglomerată. Sunt extrem de multe texte de lege contestate chiar şi în unele cazuri în care Curtea s-a pronunţat. Numai că în România decizia CC are aplicabilitate doar în speţa respectivă.

Ce aţi modifica în acest sens? Am nevoie de o periodă de timp ca să văd cum stă treaba acolo. Am nişte idei, dar nu vreau să spun nimic, mai ales că încă nu fac parte din corpul respectiv.

Există o legiferare excesivă în România? Da, toată lumea vede. Putem vorbi de o legiferare abundentă şi din această cauză există neajunsuri. Foarte multe acte normative se schimbă extrem de des, mai ales în materia pe care o predau, dreptul financiar. Din cauza acestei legiferări abundente, legile nu pot fi aplicate unitar. Este cumva normal, fiindcă suntem într-o periodă de tranziţie pe care nu am terminat-o, şi atunci legislaţia îşi caută făgaşul din care să susţină raporturile sociale.

Ce modificări trebuie aduse Constituţiei? Sunt multe păreri şi ale colegilor mei care se ocupă de acest domeniu. De exemplu, un capitol care trebuie modificat, în opinia mea, este cel legat de numărul de parlamentari din România, care mi se pare, categoric, că este prea mare. Însă, pentru consolidarea democraţiei din România, ar trebui să rămână două Camere ale parlamentului.

Ce părere aveţi despre legile sau ordonanţele de guvern care au picat în ultimul an la Curtea Constituţională? Nu mă pot pronunţa în legătură cu ce s-a întâmplat în trecut.

„Am avut o discuţie cu Emil Boc, acum două săptămâni. Spunea că mă va propune.“, ŞTEFAN MINEA, profesor universitar UBB

LEGĂTURI

Fostul şef al lui Boc

Când aţi aflat că veţi fi propus pentru Curtea Constituţională? Am avut o discuţie cu Emil Boc, acum două săptâmăni. Spunea că s-a gândit la mine şi că mă va propune pentru această funcţie. Au mai fost discuţii înainte, între colegi, iar eu miam manifestat disponibilitatea pentru acest post de judecător.

Ce relaţii aveţi cu Emil Boc?E relaţia profesor-student. Mi-l amintesc pe Emil Boc, care a făcut Facultatea de Drept, ca pe un student bun şi foarte activ. Pentru că mai avea o altă facultate terminată, Emil Boc avea un alt mod de abordare a şcolii. După facultate, Boc a fost cadru universitar şi a predat şi la Facultatea de Drept, în sistem de cumul sau plata cu ora, drept constituţional. Eu sunt şeful Catedrei de Drept Public, iar disciplina pe care o preda era la mine în catedră.

De ce aţi fost nominalizat? Cred că un criteriu se referă la faptul că am specializarea asta, de Drept Financiar. Cred că în corpul judecătorilor CC trebuie să existe specialişti din toate specializările dreptului.

Se spune despre mulţi judecători că sunt legaţi ombilical de partidul care i-a promovat. Eu nu am fost niciodată membru al vreunui partid. Printr-o conduită demnă, voi încerca să demonstrez că acest lucru nu este valabil la mine.

CINE URMEAZĂ

Minea şi Meleşcanu, cele mai mari şanse

• Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii. O lege care a fost declarată neconstituţională nu mai poate produce efecte pentru viitor. E, de exemplu, cazul legii de funcţionare a ANI.
• Curtea Constituţională are nouă membri numiţi, câte trei, de preşedintele României, Camera Deputaţilor şi Senatul României, fiecare pentru câte un mandat de nouă ani.
• Cel mai târziu pe 7 iunie, cele două Camere ale parlamentului trebuie să nominalizeze doi judecători noi, în locul lui Ioan Vida şi Nicolae Cochinescu, cărora le expiră mandatele.
• Din partea deputaţilor, cele mai mari şanse le are profesorul Ştefan Minea, de la Cluj, propus de PDL, partid care are asigurată majoritatea, cu ajutorul voturilor UDMR şi ale grupului Independenţilor. El va fi numit judecător la Curtea Consituţională, în locul lui Ioan Vida, dacă va primi cel puţin jumătate plus unu din numărul de voturi ale deputaţilor prezenţi.
• Pentru celălalt loc liber, cea mai importantă candidatură din partea Senatului pare să fie cea a liberalului Teodor Meleşcanu.