Proiectul cehilor de la CEZ e gata să producă 300 MW, un sfert din producţia reactoarelor de la Cernavodă. Pentru exinderea în Cogealac, CEZ are un obstacol neprevăzut: primarul comunei. La cel mai mare parc eolian terestru din Europa, proiectat în comunele dobrogene Fântânele şi Cogealac, se lucrează de zor.

Proiectanţii se ambiţionează şi speră că vor da în funcţiune prima parte a fermei de eoliene în toamnă.

Din septembrie, la Fântânele, ca şi până acum, trebuie să bată vântul puternic şi să învârtă elicele a aproximativ 140 de eoliene care vor produce peste 300 MW, cam jumătate din capacitatea unui reactor nuclear de la Cernavodă.

Ca să devină cu adevărat cel mai mare proiect şi să se ajungă până la 600 MW, şantierul trebuie să se extindă şi în comuna vecină, Cogealac. „Imposibil”, spune primarul Cati Hristu, hotărât să împartă dreptate „după legislaţia legală”.

Primarul vrea să învingă morile de vânt

Îmbrăcat la patru ace, domn primar Hristu vine de la Bucureşti. A plecat de dimineaţă să le explice responsabililor din guvern de ce vântul de la Cogealac nu va mişca elicele CEZ.

„N-au acte, ne-am trezit că făceau lucrări abuzive. Îmi pare rău, eu nu pot să dau o semnătură fără să mă uit”, spune din start edilul Hristu, de care nu se leagă cu niciun chip zicala „a semnat ca primarul”.

Mai exact, pentru a duce mai departe proiectul, firma cehă a luat în concesiune teren de la 90 de localnici din Cogealac şi s-a apucat de construit.

„Au montat trei turbine, doar pentru alea aveau acte de construcţie. Deşi le-am cerut, nu au mai depus niciun act la Registratura primăriei”, explică etapele primarul din Cogealac.

Pe aripile investiţiilor

Deşi pare simplu la prima vedere, vântul a complicat lucrurile la Cogealac. În vecinătatea terenurilor pe care erau vizate amplasarea eolienelor de la CEZ, a mai apărut un proiect, în spatele căruia se află spaniolii de la Iberdrola, una dintre cele mai mari firme din lume de producere a energiei verzi.

Dacă CEZ avea de gând să instaleze în jur de 100 de turbine, Iberdrola vrea să ridice, potrivit primarului - 800 de turbine, iar atunci când vântul de la Cogealac va bate vor produce 1.500 MW. Unde mai pui la socoteală că şi investiţia e aproape dublă faţă de cea a cehilor, 2 miliarde de euro.

„Pe mine nu mă interesează chestiile ăstea economice. Vorbim pe hârtii, cine are acte, ăla face”, mai spune primarul care îi poziţionează pe spanioli la un PUZ distanţă de începerea lucrărilor pentru montarea turbinelor eoliene.

Chiar dacă cehii au fost primii care au anunţat proiectul şi sunt aproape de finalizarea primei etape, primarul din Cogealac rămâne ferm pe poziţii:„Se spunea «o investiţie mare în Cogealac» şi primarul se pune contra. M-a sunat domnul premier să mă întrebe «ce se întâmplă la Cogealac, care sunt problemele». Nu au urmat etapele pentru a obţine toate actele”, mai spune primarul, care aşteaptă săptămâna viitoare un răspuns de la guvern.

„Nu-i de glumă treaba” O altă grijă a primarului este să nu apară vreo revoltă în comunitate. Cele 90 de familii care au încheiat un contract cu CEZ şi care ar fi trebuit să primească 3.000 de euro pe an împotriva celorlalţi 256 de săteni care aşteaptă ace eaşi sumă de la compania Iberdrola. „Nu-i de glumă treaba”, crede primarul.

Potrivit unor surse din cadrul companiei CEZ, în toate procesele pe care le au cu Primăria Cogealac sunt în avantaj şi au mari şanse să-şi ducă mai departe proiectul pe care l-au început la Fântânele.

Cât despre celălalt proiect, al spaniolilor, singurul care crede că la Cogealac nu bate destul vânt pentru amândouă firmele este primarul Cati Hriscu. „La Cogealac, vântul bate cam 2.700 de ore pe an. Se pot face investiţii în eoliene. Eu nu sunt primar împotrivă. Turbinele nu trebuie să fie la o distanţă mai mică de 600 de metri.” CATI HRISTU, primar Cogealag

FERICIŢI

Dumnezeu i-a pus la încercare secole la rând, spulberând praful din sat cu un vânt bezmetic, dar acum le-a pus mâna în cap. Fiecare câştigă 3.000 de euro/an din vânzarea de aer  

Primarul Gheorghe Popescu din Fântânele spune că, la el în comună, „din 365 de zile, bate vântul 370”. Şi bate. Înainte să intri în Fântânele, o mare verde de grâu proaspăt încolţit, sădită pe câmpiile dimprejur, face valuri şi îşi schimbă nuanţa după cum dictează vântul.

Printre casele de la Fântânele se văd în depărtare, răsărind ca nişte păsări uriaşe, eolienele. Cum ieşi din comună, ici-colo, în depărtare se observă câte un grup de oameni şi câte o macara care aşază pe poziţie câte o turbină.

Inginerii fac calcule de zor şi supervizează cu atenţie fiecare etapă. Singura limba de comunicare pe care o ştiu toţi la perfecţie este cea a vântului, iar pentru completări se folosesc româna şi engleza.

Toate elicele sus Când am ajuns noi, la Fântânele vântul scutura destul de bine praful, iar specialiştii spuneau că are o viteză cam de 20 m/s. Când va fi pusă în funcţiune, fiecare turbină va produce câte 2,5 MW/h.

Potrivit specialiştilor, o astfel de turbină porneşte atunci când sunt peste 6 m/s şi ajunge la puterea nominală când se atinge viteza de 12 m/s. Turbinele sunt astfel construite încât, dacă vântul bate peste 25 m/s, elicele se blochează automat. Însă asta ar însemna deja o furtună mare.

Toate turbinele sunt conectate prin cabluri bine izolate, îngropate în pământ, care transportă toată energia spre o centrală construită în apropiere.

„Cine e-n putere lucrează la eoliene”

În miezul zilei, pe uliţele comunei vezi doar copii şi pensionari. La pază, la munci calificate sau necalificate, aproape tot satul s-a angajat la CEZ.

„Bărbatul meu lucrează la pază, face două ture şi câştigă destul de bine, îs mulţumită. De exemplu, luna trecută a ajuns şi la 12 milioane (n.r. - 1.200 de lei)”, explică, într-o pauză de udat grădina, tanti Aglaia.

Primarul Gheorghe Popescu aşteaptă să finalizeze cehii proiectul. „Au promis, deocamdată doar verbal, că energia electrică pe care o folosim pentru utilităţile publice va fi gratis în comună. Sperăm ca aceste promisiuni să se concretizeze şi să nu fie doar adieri de vânt”, spune zâmbind primarul de la Fântânele.

„Bate vânt şi creşte piatră”

De când cu moriştile de vânt, o parte dintre săteni s-au pricopsit. Cine a acceptat să se monteze câte o eoliană pe terenul său primeşte în fiecare an câte 3.000 de euro.

„Anul trecut, când s-au început lucrările, era normal ca muncitorii să aibă nevoie de o suprafaţă mai mare. S-au înţeles cu sătenii şi fiecare a fost despăgubit cu câte 700 de euro pe hectar”, spune primarul Popescu.

Tanti Maria e una dintre norocoşi, are eoliană pe câmp: „Nu face mizerie, nu mă trezeşte noaptea, nu cere de mâncare şi dacă dă şi bani, pentru mine e mană cerească”.

Nea Gheorghe are faţa brăzdată de vinişoare roşii, de la crivăţ. „A căzut şi la noi una. E o treabă care mă aranjează”, spune omul.

Odată ce eolienele vor începe să bage curent pe fir, primarul speră să reuşească să facă o perdea forestieră, pentru că e bun vântul însă doar pentru „orătăniile” de fier.   

„Din 365 de zile, la noi bate vântul 370 pe an. Înainte, de demult, era o vorbă a scriitorilor, printre cei diletanţi - «Dobrogea, ţară săracă, bate vânt şi creşte piatră». Şi bate. Zăpada nu stă pe câmp, iar de praf nu mai vorbesc.“ GHEORGHE POPESCU, primar Fântânele