Strategie guvernamentală: Zilele de iarnă vor fi "rare", seceta şi inundaţiile - mai puternice

Dacă autorităţile nu vor lua cât mai repede măsuri care să minimalizeze efectele adverse ale schimbărilor climatice în România, vom avea tot mai puţine zile de iarnă, iar valurile de căldură, secetă şi viiturile vor fi mult mai puternice.

Toate aceste concluzii se regăsesc în Strategia Naţională în domeniul schimbărilor climatice pentru perioada 2011-2020, la capitolul ce se va întâmpla dacă autorităţile române nu vor lua măsuri pentru a reduce poluarea şi ca să stopeze alte efecte care afectează clima României. Documentul, pus pe hârtie de un grup de specialiştii din care au făcut parte reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi a altor instituţii de profil- ca Administraţia Naţională de Meteorologie, prezintă o Românie în care inundaţiile sunt mai puternice, secetat va fi acută, ploile vor fi tot mai puţine, iar zăpada nu va mai acoperi mult timp pământul. "Strategia actuală reprezintă un ghid pentru minimizarea efectele adverse ale schimbărilor climatice în România şi un cadru general de conştientizare şi de răspuns la problemele climatice. Deşi multe aspecte ale schimbărilor climatice sunt asociate cu anumite niveluri de incertitudine (cauze, efecte, prognoză etc.), evoluţia climei este indubitabilă şi necesită reacţii urgent", se specifică în document. Valurile de căldură, secetă şi viiturile vor fi mai frecvente şi mai puternice În prezent, cantităţile anuale de precipitaţii au scăzut constant, mai ales în centrul şi SE României. Zilele tropicale sunt mai frecvente, iar zilele de iarnă sunt tot mai rare, au concluzionat specialiştii. "Modificările de temperatură şi precipitaţii prognozate pot conduce la modificări ale perioadelor de vegetaţie şi la schimbarea graniţelor între păduri şi păşuni. Unele evenimente meteorologice extreme (valuri de căldură, secetă, viituri etc.) vor fi mai frecvente, cu o intensitate crescută şi, în consecinţă, cu riscuri mai mari pentru pagube semnificative associate", se mai specifică în strategia guvernamentală. Aceste evenimente meteorologice extreme provoacă pierderi economice semnificative în agricultură, transport, furnizarea energiei, managementul apei etc., iar modelele climatice globale au indicat că frecvenţa şi intensitatea acestor evenimente vor creşte. Ţinând cont de prognozele menţionate mai sus, românii şi politicenii vor trebui să ia măsuri responsabile şi rapide. În caz contrar, economia şi viaţa românilor se va schimba radical în următorii opt ani. Şi nu în bine, avertizează specialiştii. Sănătatea populaţiei, pusă în pericol Potrivit evaluărilor prezentate în Raportul al 4-lea al IPCC (2007), România aşteaptă o încălzire medie anuală de aceeaşi magnitudine ca cea proiectată la nivel European faţă de linia de bază a anilor 1980-1990, cu mici diferenţe între modele în primele decenii ale secolului XXI şi mult mai mari către sfârşitul secolului: între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029 şi între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090- 2099, în funcţie de scenariu. Din punct de vedere al precipitaţiilor, peste 90% din modele proiectează pentru perioada 2090-2099 secete severe vara în România, mai ales în zonele de sud şi sud-est. "Prognozele meteo pentru România pe termen mediu şi lung justifică apelul la acţiuni imediate emis de elaboratori de politici. Modelele climatice demonstrează că temperaturile anuale medii în România vor continua să crească constant, mai ales vara şi iarna. Astfel, în pofida faptului că România va continua să aibă o climă temperată şi patru anotimpuri, clima temperată va fi semnificativ diferită în următorii 50-100 de ani. La nivel de ţară, va fi o creştere de 2 grade Celsius a temperaturilor medii iarna şi o creştere de peste 3 grade Celsius a temperaturilor medii vara. Zonele din afara arcului carpatic, mai ales, vor înregistra temperaturi mai mari iarna, în timp ce în sudul şi sud-estul vor fi temperaturi mai mari vara. Valurile de căldură vor fi o apariţie obişnuită şi vor afecta mai mult oraşele - în zonele urbane căldura va fi accentuată de clădiri, punând în pericol, astfel, sănătatea populaţiei. Animale şi plante ar putea dispărea Se preconizează ca precipitaţiile să fie mai abundente pe perioade scurte de timp şi pe suprafeţe mai mici, ceea ce va conduce la viituri mai frecvente şi, de asemenea, la perioade de secetă mai intense (în final, aceasta va însemna un deficit de apă, incendii forestiere, pierderea biodiversităţii, degradarea solului şi a ecosistemelor şi deşertificarea). Chiar dacă regimul precipitaţiilor ar putea să nu se schimbe semnificativ iarna (cu excepţia unei uşoare creşteri în NV şi uşoare scăderi în SV), va fi o scădere generală a precipitaţiilor vara (până la 40%, mai ales în S şi SE). Rata zilnică medie a precipitaţiilor pentru România se va reduce cu circa 20%. Totuşi, predictibilitatea precipitaţiilor variază mult în diferitele regiuni, mai ales în estul României. Nu vom mai avea apă pentru energie hidroelectrică şi pentru răcirea termo-hidrocentralelor Cercetările anterioare, precum şi punctele de vedere exprimate de factorii interesaţi în timpul interviurilor, realizate atunci când s-a documentat Strategia, indică o mare probabilitate ca perioadele cu regim pluviometric intens să sporească fenomenele de eroziune, pierderea materiei organice din sol (scăzând dramatic producţia agricolă) şi riscul de viituri. Un alt aspect semnalat îl reprezintă diminuarea volumului de apă disponibil pentru energie hidroelectrică şi pentru răcirea termo-hidrocentralelor, mai ales în timpul verilor fierbinţi. Riscul perturbărilor de energie electrică va creşte, deoarece căldura excesivă a verii măreşte cererea de aer condiţionat. Există totuşi şi nişte beneficii Cu toate acestea, prin anticiparea schimbărilor climatice nu se evidenţiază numai probleme, dar se identifică şi oportunităţi. Turismul românesc poate avea unele beneficii rezultate din încălzire, deoarece se prelungeşte sezonul cald pe litoralul Mării Negre, care acum este relativ scurt comparative cu locaţiile similare de la Mediterană, şi la fel în staţiunile montane din cauza nevoii orăşenilor de a evada din calea valurilor de căldură din oraşe. În agricultură, mărirea cantităţii de CO2 îmbunătăţeşte creşterea datorită volumului mai mare de fotosinteză şi tinde să reducă rata pierderilor de apă prin închiderea stomatelor. Potrivit concluziilor formulate de economişti, aceste acţiuni trebuie întreprinse cât mai curând posibil, iar investiţiile realizate în prezent trebuie să fie orientate către viitor şi rentabile în vederea prevenirii costurilor excesive în viitor. Cu cât întârzierea este mai mare, cu atât oportunităţile de a avea o soluţie durabilă sunt mai puţine. Fenomene naturale extreme care au avut loc în România:

• în 2005 - inundaţii istorice pe râurile interioare, care au provocat pierderea a 76 de vieţi omeneşti şi pagube materiale uriaşe
• în 2006 - inundaţii istorice pe sectorul românesc al Dunării, care au provocat, din nou, pagube materiale uriaşe

• în 2007 - cea mai gravă secetă din ultimii 60 de ani.