150.000 de maidanezi, la mâna primarilor. Vezi ce se întâmplă cu câinii din oraşul tău

Edilii spun că vor consulta populaţia şi se vor uita în visterie înainte să hotărască soarta maidanezilor.

După luni de tergiversări, deputaţii au adoptat legea maidanezilor, după ce la Parlament au fost înregistrate nu mai puţin de 500.000 de semnături în favoarea legiferării actului normativ. Reglementarea, iniţiată de PDL, prevede mai multe variante de rezolvare a problemei. Lăsarea câinilor în stradă, adopţia sau eutanasierea lor va fi decisă de comunitate şi de autorităţile locale. Legi asemănătoare funcţionează deja de multă vreme în alte ţări ca Marea Britanie şi Slovacia. La noi, mulţi edili spun că vor fi eutanasiaţi maidanezii bătrâni şi bolnavi, însă nu prea ştiu ce vor face cu cei sănătoşi. Braşov. Autorităţile spun că au început de ani buni să sterilizeze şi să reducă numărul patrupedelor. "E binevenită legea, pentru că, în prezent, pentru orice câine pe care îl prindeam primeam câte o plângere penală din partea asociaţiilor. Ei făceau plângeri, dar nu veneau cu soluţii. Noi am început sterilizarea şi vom consulta cetăţenii să vedem ce vom face. Va trebui să ne hotărâm dacă alocăm bani pentru câini sau pentru bătrâni şi copii", a explicat primarul oraşului, George Scripcaru. În opinia acestuia, strângerea câinilor şi păstrarea lor în adăposturi va trebui susţinută şi de ONG-urile care militează pentru drepturile acestor animale: "Să vină şi ei cu mâncare pentru animale şi să se implice. Nu este normal ca să stăm cu câinele sub picioare pe terasă. Atunci să dăm drumul şi altor animale pe stradă: urşi, găini etc". Timişoara. Reprezentanţii primăriei spun că vor institui un nou regulament. Edilii vor să stabiliească sancţiuni pentru proprietarii care îşi abandonează câinii şi vor să sterilizeze animalele, pentru a reduce înmulţirea lor. "Anticipăm că Parlamentul se va spăla pe mâini, lăsând soluţia în sarcina primăriilor. Sunt 3.500 de maidanezi în Timişoara. Propunerea mea este să avem regulamente cu aplicare cel puţin regională. Concret, vom iniţia o dezbatere publică săptămâna viitoare. Cred că putem găsi variante europene viabile", a declarat viceprimarul Timişoarei, Adrian Orza. Cluj. Câinii fără stăpân nu vor fi eutanasiaţi. "Este vorba doar de cadrul legal care ne permite să eutanasiem câinii fără stăpân. La centru de ecarisaj nu sunt eutanasiaţi decât cei foarte bolnavi sau cei care sunt bătrâni. Restul sunt aduşi de pe domeniul public, sunt sterilizaţi, sunt trataţi şi deparazitaţi, iar dacă nu vine nimeni după ei, sunt eliberaţi în acelaşi loc unde au fost găsiţi", a declarat purtătoare de cuvânt a Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu. Hunedoara. În municipiul Hunedoara hoinăresc peste 3.000 de câini, iar primarul oraşului, Ovidiu Hada, consideră că atâta vreme cât nu se aplică simultan o soluţie, eforturile fiecărei primării în parte sunt în zadar: "Degeaba rezolvăm pro - blema la noi, pentru că, în cel mult un an, vom avea iarăşi câini vagabonzi, veniţi singuri sau aduşi în camioane, din oraşele apropiate. Nu sunt adeptul eutanasierii în masă a câinilor comunitari", a explicat edilul. Acesta a precizat că a consultat populaţia prin sondaje şi focusuri şi că se optează pentru sterilizare şi eutanasie treptată, în 5-7 ani, prin măsuri moderate. Iaşi. Mihai Chirica, director tehnic în cadrul Primăriei Iaşi, a explicat că se aşteaptă publicarea legii în Monitorul Oficial, după care se va organiza o dezbatere publică, exact asa cum apare în lege, pentru a decide care este cea mai bună soluţie pentru rezolvarea problemei. "În acest moment, în Iaşi sunt în jur de 10.000 de câini şi se lucrează la padocul de la Tomeşti, unde vor putea fi adăpostiţi 1.000 de câini", a dăugat acesta. Constanţa. Municipalitatea va consulta populaţia. "Cred că ar trebui să fie la latitudinea autorităţilor locale. O să fac un studiu, să văd ce vrea populaţia. Vrea să-i omor, îi prindem şi îi omorâm. Nu vrea, atunci să nu mai ţipe", a declarat, recent, edilul Constanţei, Radu Mazăre. Locuitorii vor trebui să aştepte, edilul este în vacanţă, în Brazilia. (A contribuit Departamentul Corespondenţi) "Ar trebui să vedem dacă este în regulă să stăm cu maidanezul sub picioare la restaurnat. Dacă da, lăsăm pe stradă şi ursul, şi găina." GEORGE SCRIPCARU, primarul Braşovului CONTROVERSĂ Bucureştiul trebuie să adopte o soluţie unitară În Capitală, unii edilii nu ştiu exact ce vor face cu patrupedele maidaneze, iar alţii afirmă că vor continua ce au făcut şi până acum: vor face sterilizări şi vor consulta populaţia. Numai că, potrivit specialiştilor, singura variantă optimă este ca, în Bucureşti, să se adopte o soluţie unitară. În caz contrar, problema maidanezilor nu va fi rezolvată. "Întâlniri cetăţeneşti" "De săptămâna viitoare, o să organizez întâlniri cetăţeneşti. Dacă vor adunarea lor, o vom face. Dacă vor să îi plimbăm în lesă sau să le dăm de mâncare, asta vom face", a declarat primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 au spus că legea nu aduce nimic în plus: "Noi vom continua sterilizările şi vom mări capacitatea adăpostului de la 700 la 1.500 de locuri". Primarul sectorului 6, Cristian Poteraş, a spus că se vor face sterilizări şi că vor fi strânşi câinii de pe străzi: "Îi vom steriliza şi deparatiza. Avem deja un program cu ONG-urile. Nu vom eutanasia toţi câinii. Doar pe cei bolnavi incurabil şi pe cei bătrâni ". Şi Neculai Onţanu, primarul sectorului 2, a spus că va organiza o dezbatere publică pentru a vedea care este soluţia pe care o doresc locuitorii. "Aştept responsabilitate din partea Primăriei Capitalei. Dacă au bani şi pot ţine maidanezii în adăposturi, să o facă. Dacă nu, să adopte soluţia optimă. Pentru bucureştenii muşcaţi şi pentru femeia care a fost ucisă de câini în sectorul 5 al Capitalei, această lege reprezintă o reparaţie morală", a conchis prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei. PE PUNCTE Soluţiile propuse de lege

Actul normativ prezintă trei variante de soluţionare a problemei maidanezilor:

• Sterilizarea şi întoarcerea maidanezilor în stradă;
• Plasarea maidanezilor în adăposturi special amenajate;
• Eutanasierea câinilor fără stăpân dacă timp de 30 de zile nimeni nu doreşte să-i adopte;

Legea nu se referă doar la câinii fără stăpân prezenţi pe stradă, ci şi la cei cu stăpân:

Ce s-a schimbat în Codul Rutier. Amenzi pentru cei care încalcă regulile

EXCLUSIV. Florian Coldea, document devastator. Aroganța cu care a încercat să intimideze instanța

• Astfel, toţi câinii de rasă comună cu stăpân vor fi sterilizaţi, cipaţi şi introduşi într-o bază de date. În felul acesta, riscul ca stăpânii să mai lase liberi câinii în stradă scade considerabil. Decizia finală privind rezolvarea problemei maidanezilor va trebui să fie luată de administraţiile locale, după consultarea cetăţenilor.

SCĂPAŢI DE SUB CONTROL Nimeni nu a făcut un recensământ al câinilor fără stăpân. Se estimează ca ar fi 150.000 Nimeni nu ştie câţi maidanezi sunt în Capitală sau în orice al oraş al României. Nici autorităţile locale nu i-au numărat şi nici ONG-urile. Subiectul a fost considerat tabu ani de-a rândul şi a fost tratat cu superficialitate de ambele părţi implicate în această problemă, iar orice decizie radicală a scandalizat asociaţiile de protecţie a animalelor. Războaiele lui Băsescu Startul în rezolvarea problemei maidanezilor a fost dat de Traian Băsescu, pe vremea când era primar general. În ciuda isteriei declanşate acum aproape 10 ani, Băsescu nu a oprit sterilizarea şi eutanasierea câinilor, ba chiar a intensificat această campanie. Numai că, în timp ce Băsescu promitea că în 2008 nu vor mai exista maidanezi în Capitală, fostul primar general care i-a urmat, Adrian Videanu, în 2006, aproape capitula în faţa problemei, calificând activitatea Autorităţii pentru Protecţia şi Supravegherea Animalelor (ASPA) drept "munca în zadar". Cert este că, din 2001 până în 2008, municipalitatea a fost singura care s-a ocupat de strângerea maidanezilor de pe străzi. Şi, deşi Primăria Capitalei a alocat zeci de milioane de euro pentru gestionarea problemei câinilor comunitari, în prezent nu se ştie nici măcar câţi maidanezi sunt pe străzi. Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, spune că este depăşit de lege şi că îşi doreşte să ducă maidanezii într-un adăpost care nici măcar nu a fost construit până în prezent.

Pe de altă parte, edilii sectoarelor bucureştene au avut dreptul să strângă câinii numai şase luni. Aceştia au câştigat, în 2001, dreptul de a aduna şi ei patrupedele de pe stradă, prin votarea unei Hotărâri de Consiliu de către aleşii generali ai Capitalei. Numai că, după numai şase luni, dreptul le-a fost luat, din cauză că Băsescu a contestat decizia consilierilor şi a obţinut câştig de cauză în instanţă. Fără număr În ceea ce priveşte numărul maidanezilor din Capitală, nimeni nu poate să spună o cifră cât de cât exactă. În timp ce edilii estimează că sunt aproape 100.000, directorul ASPA, Robert Lorentz, susţine că au fost sterilizaţi 40.000 şi că ar mai fi aproximativ 10.000demaidanezi nesterilizaţi. Pe de altă parte, primarul general Sorin Oprescu declara, anul trecut, că ar exista aproximativ 400.000 de câini fără stăpân. În oraşele mari, numărul maidanezilor a început să se înmulţească după ce parlamentarii au adoptat "Legea Marinescu", în 2008. De atunci, primarii nu au mai avut voie să eutanasieze câinii şi nu au mai putut controla numărul lor. 40 de mii de câini au fost sterilizaţi în Capitală din 2008 şi până în prezent. În acestă perioadă, eutanasierea a fost interzisă prin adoptarea "Legii Marinescu"

BILANŢ Întreţinerea lunară a unui maidanez: 374 de lei Întreţinerea maidanezilor din Capitală în adăposturi ar costa anual peste 43 de milioane de euro, potrivit prefectului Capitalei, Mihai Atănăsoaei. Pentru fiecare câine comunitar din Bucureşti ţinut în adăpost se alocă, lunar, 375 de lei. În aceste costuri intră medicamentele, mâncare, curentul şi salariile angajaţilor de la adăposturi. "Pentru bătrâni nu cheltuim atât de mult. Nu vă pot spune cât se alocă pentru bătrâni, pentru că angajaţii Direcţiei de Asistenţă Socială de la Capitală ne dau informaţiile care le convin", a explicat, recent, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, pentru EVZ. Pe de altă parte, fiecare copil beneficiează de o alocaţie lunară în valoare de 40 de lei, iar hrana săracilor dată la cantinele sociale depăşeste cu puţin 10 lei. 24.000 de persoane au ajuns la spital, în doi ani Mihai Atănăsoaei spune că peste 24.000 de bucureşteni au fost muşcaţi de maidanezi în ultimii doi ani, aceştia fiind doar cei care s-au dus la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş". Tratamentul lor a costat aproximativ 450.000 de euro. În 2009, au fost cheltuiţi 400.000 de euro cu tratamentul persoanelor care au fost muşcate de câini, iar anul trecut au fost decontaţi 50.000 de euro. Numai pentru femeia muşcată în sectorul 5 al Capitalei, care a murit, pentru cele două zile cât a stat internată la Spitalul "Bagdasar Arseni" - timp în care i s-au făcut analize, tratament, intervenţii chirurgicale - spitalizarea a costat aproximativ 4.000 de euro.

DEZBATERE EVZ "Să fie luaţi de pe străzi" Zeci de cititori au dezbătut, ieri, pe site-ul evz.ro, decizia luată de parlamentari. Cei mai mulţi dintre aceştia au susţinut că soluţia promovată de politicieni este una corectă şi singura ce poate reduce numărul persoanelor care devin victimele animalelor de pe străzi. Au fost, evident, şi persoane care incriminează decizia, pe motiv că ar permite eutanasierea maidanezilor. Ele condamnă cruzimea acelora care au votat pentru moartea patrupedelor. Unii au venit cu soluţii - o taxă modică pentru cei care vor să scoată câinii din adăposturi şi vor să-i scape de eutanasiere. "Pe oamenii care aruncă în stradă pui de căţel abia născuţi, nu ar trebui să-i civilizeze cineva? Sau să-i eutanasieze? Ce vina are animalul că ajunge pe strada? Un vecin de-al meu are rottweiler. A împerecheat femela cu un maidanez şi opt pui au ajuns pe stradă, la minus 4 grade Celsius. Şapte dintre pui au avut noroc şi şi-au găsit stăpân, după ce i-am găzduit la mine şi am dat anunţ de adopţie. Celelalte animale ce vina au?", se întreabă un cititor. Soluţii: taxe modice Un altul i-a răspuns: "Dar eu ce vină am? Nu am abandonat nici un câine în viaţa mea şi uite că, totuşi, sunt înconjurat de ei când ies din casă. Fii realist ! Tu crezi că poţi găsi pe cei care i-au abandonat şi să-i sancţionezi? Ce altă soluţie crezi că poţi găsi? Ai fi dispus dacă se fac adăposturi să contribui cu 3-4-500 de lei lunar pentru câinii maidanezi?" Valentin din Bucureşti este de părere că animalele nu au ce căuta pe străzi: "Cu toţii trebuie să fim realişti, câinii nu au ce căuta în oraşe. La ce număr s-a ajuns acum nu e nici o altă variantă decât eutanasierea, indiferent de cât de vinovaţi om fi noi că au ajuns acolo, pe stradă. Pur şi simplu nu sunt bani să întreţii sute de mii de câini. Eu aş vedea o soluţie de genul: prins câinele, ţinut două săptămâni şi dacă nu este revendicat, eutanasiat. Pentru revendicare aş aplica o taxă modică, să zicem de 500 de lei fără nicio altă obligaţie din partea revendicatorului". Bodo scrie că îi este frică să meargă pe stradă din cauza acestor animale: "Se adună în haite de ţi-e frică să mai mergi pe stradă. Şi unii o mai iau şi razna, muşcă fără motiv".

OPINIA ROMÂNILOR. Cititorii EVZ spun că, într-o ţară normală, nu stai cu teama că va apărea un câine să te muşte FOTO: OCTAVIAN COCOLOŞ Citiţi şi:

• DEZBATERE EVZ. Cum ar trebui rezolvată problema maidanezilor în oraşul tău?
• Maidanezii, la mâna primarilor. Câinii pot fi eutanasiaţi
• Armata maidanezilor, sub asediul a cinci hingheri
• PDL strânge semnături pentru legea maidanezilor
• Maidanezii, mai costisitori pentru buget decât bătrânii
• Opoziţia ameninţă cu boicotul la votarea legii câinilor fără stăpân
• Eutanasierea câinilor maidanezi sau adoptarea "legii Marinescu 2"?
• Atănăsoaei: Oprescu a declarat ca nu e de acord cu eutanasierea. Poate are 43 mil de euro anual