Populaţia Greciei este cu sănătatea la pământ, iar calitatea serviciilor medicale a scăzut, pe fondul recesiunii din ultimii ani.

Dezastrul economic îi costă pe greci sănătatea şi, uneori, chiar viaţa, avertizează o echipă condusă de dr. Alexander Kentikelenis şi dr. David Stuckler, de la Universitatea Cambridge, şi de profesorul Martin McKee, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine. Într-o scrisoare adresată publicaţiei medicale "The Lancet" şi bazată pe statisticile UE privind condiţiile de trai, aceştia avertizează în legătură cu o posibilă "tragedie greacă" în sănătate. Asta după ce bugetele spitalelor s-au diminuat, între 2007 şi 2009, cu aproximativ 40%, iar numărul grecilor care afirmă că se simt "rău" şi "foarte rău" a crescut cu 14% în aceeaşi perioadă. În plus, sistemul de sănătate din Grecia se confruntă cu un deficit de personal, ceea ce îi determină pe unii dintre pacienţi să dea şpagă pentru a evita cozile de la cabinetele medicilor. Creşte numărul sinucigaşilor Rata sinuciderilor a crescut constant în Grecia, de la începutul recesiunii: cu 17% în perioada 2007-2009 şi cu 25% în 2010 faţă de 2009. Potrivit Ministerului Sănătăţii de la Atena, în prima jumătate a acestui an, numărul sinucigaşilor a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Circa 25% dintre cei care au sunat la linia telefonică de asistenţă specializată au mărturisit că s-au gândit la sinucidere din cauza problemelor financiare personale. Cei mai mulţi aveau datorii mari şi se aflau în imposibilitatea de a le plăti, scriu autorii scrisorii, în "The Lancet". Recesiunea a sporit şi numărul internărilor: cu 24% între 2009 şi 2010 şi cu 8% în perioada ianuarie-iunie 2011 faţă de prima jumătate a anului trecut. Subminarea sursei "avuţiei naţiunii" Alexander Kentikelenis, David Stuckler şi Martin McKee atrag atenţia şi asupra impactului consumului de droguri, pe fondul crizei economice. Cazurile de infectare cu HIV au înregistrat o creştere de 52% anul acesta, după reducerea bugetelor pentru programele destinate consumatorilor de droguri administrate intravenos. Medicii din Atena susţin că recesiunea a făcut ca numărul celor care îşi injectează stupefiante să explodeze în ultimele luni. "Începând din ianuarie 2011, am remarcat o creştere de 1000% a numărului celor care apelează la drogurile administrate intravenos", spune Eleni Kokalou, de la secţia de boli infecţioase a spitalului Evanghelismos. Kokalou remarcă, în acest context, absenţa acţiunilor de prevenire a infectării cu HIV, opinează ea. "Este necesară o atenţie sporită privind accesul la serviciile medicale pentru ca, în Grecia, criza să nu submineze sursa fundamentală a avuţiei naţiunii - populaţia sa", conchid autorii scrisorii publicate de revista "The Lancet". <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Zd9Fv-x0SYc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 25% dintre grecii care au vrut să se sinucidă au indicat ca motiv principal problemele financiare cu care se confruntau AVERTISMENTUL LUI BARROSO Insolvenţa, mai scumpă decât salvarea Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a avertizat, ieri, cu privire la "reacţiile de panică" ale pieţelor şi a estimat că o eventuală insolvenţă a Greciei ar fi mai scumpă decât salvarea ei, informează agenţia Efe, preluată de Agerpres. "Suntem convinşi că o insolvenţă a Greciei nu ar fi neapărat mai ieftină pentru toţi cei implicaţi decât umbrela de salvare acum extinsă", a spus Barroso pentru cotidianul german "Bild". A lăsa Grecia să se prăbuşească ar presupune "un mare pericol" de contagiune pentru alte ţări, iar aceasta ar afecta "ansamblul zonei euro", a conchis Jose Barroso. Citiţi şi:

• Tot mai mulţi greci apelează la ONG-uri, pentru asistenţă medicală gratuită