Isărescu către bancheri: Dacă scade inflaţia, reduceţi dobânzile?

În prezent, dobânda cheie a Băncii Naţionale a României (BNR) este 6,25% pe an, în timp ce băncile oferă credite în moneda naţională cu dobânzi de 12% pe an. Discrepanţa dintre cele două niveluri este prea mare, în opinia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

"Creditul în lei nu pleacă şi există cel puţin două explicaţii", a spus guvernatorul. Pe de o parte, a susţinut Isărescu, băncile nu au avut încredere în trecerea acestui impas reprezentat de inflaţie. Pe de altă parte, piaţa locală nu este una "care să se lege foarte bine".

Isărescu a explicat că lichiditatea este posibil să fie zonală, în sensul că unele bănci au mai multă, iar altele mai puţină.

"Mă aştept (dobânzile – n.r.) să scadă cel puţin spre nivelul nostru (de 6,25% pe an – n.r.), altfel, condiţiile de pe piaţa muncii rămân favorabile dezinflaţiei, în condiţiile în care atât nivelul salariului nominal, cât şi al celui real au descris mai degrabă o pantă descendentă în ultimul timp", a mai spus Isărescu, astăzi, în cadrul evenimentului "Mugur Isărescu şi invitaţii săi".

Catastrofă în Marea Neagră. Au așteptat ajutor patru ore, apoi s-au scufundat

Decembrie neobișnuit. Temperaturile o iau razna în următoarele zile

Isărescu, în dialog cu un bancher

"Dacă scade inflaţia, reduci dobânzile? Zi da, sau nu?", este întrebarea pe care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a adresat-o preşedintelui Băncii Comerciale Feroviare, Petre Tulin.

Bancherul a răspuns timid cu "Da" la această întrebare.

"Bancherii îşi doresc să aibă depozite pe termen cât mai lung, să dea credite pe termen scurt şi la oameni serioşi. Din păcate, în realitate se întâmplă tocmai invers. Asta e problema bancherului", a spus şeful BNR.

În alocuţiunea avută înaintea acestui dialog, Petre Tulin enumerase o serie de motive care îl determină să creadă că inflaţia ar putea fi destul de ridicată pentru o vreme, astfel şocurile conjuncturale care au condus în ultima vreme la creşterea preţurilor ar putea deveni o cauză structurală pentru evoluţia preţurilor.

"Aceste situaţii conjuncturale se pot transforma în cauze structurale, în condiţiile în care evoluţiile climatice determină creşterea preţurilor la alimente", a spus Tulin.