Judecătorii CCR nu sunt de acord cu eliminarea articolului din Constituţie ce proclamă averile licite, dar recomandă introducerea normelor UE.

Atât premierul Emil Boc cât şi preşedintele Train Băsescu au făcut, în ultima vreme, referire la posibilitatea introducerii în legislaţia românescă a conceptului de confiscare extinsă. Aceasta presupune luarea fără despăgubire a tuturor bunurilor unui condamant definitiv, dacă nu poate justifica provenienţa acestora. Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, este de părere că numai presiunea publică ar putea impune adoptarea acestei legi, în timp ce secretarul general al ANI, Horia Georgescu, este convins că "lipsa acestei prevederi periclitează aderarea la Schengen şi situează România la periferia statului de drept".

Ce înseamnă confiscare extinsă

Pe scurt, acest concept poate fi tradus prin posibilitatea instanţelor de a confisca toată averea unui individ dacă există indicii că aceasta a fost obţinută din comiterea unor infracţiuni. În acest moment, dacă o persoană este trimisă în judecată pentru o faptă de corupţie, după o decizie definitivă a unei instanţe, plăteşte doar paguba demonstrată de procurori, respectiv dă înapoi banii primiţi ca ultima mită. Restul averii îi rămâne în proprietate, chiar dacă nu poate justifica bunurile deţinute.

În condiţiile în care România are în Constituţie un articol ce presupune că toate averile sunt obţinute legal şi nu obligă suspecţii, ci pune în sarcina autorităţilor să demonstreze că averea a fost dobandită în mod ilegal, se pune problema adoptării unei legi care să rezolve această chestiune. Mai ales că, în ultimii ani, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut confiscarea averilor doar a 11 cetăţeni, fără a avea o decizie definitivă.

Lege pur românească

Europarlamentarul PD-L Monica Macovei arată că acest concept al confiscării extinse este prevăzut într-o Decizie cadru a UE şi pe care România trebuia să o aplice în legislaţia internă încă din 2005. "Odată prins şi dovedit pe un anumit fapt, pentru care ai fost condamnat, este firesc să nu ţi se confişte doar cei 500 euro primiţi ca mită, în condiţiile în care ai zece case şi nenumărate maşini", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", fostul ministru al Justiţiei.

Macovei a mai precizat că: "Dreptul la proprietate este garantat în SUA şi ei nu au o asemenea prevedere în Constituţie. Argumentul că s-ar încălca astfel dreptul la proprietate este fals". Curtea Constituţională şi-a motivat hotărârea şi a dat undă verde pentru aplicarea Deciziei cadru/2005/JAI a Consiliului UE, care face referire la confiscarea extinsă. "Pasul imediat următor este modificarea Codului Penal şi introducerea confiscării extinse", a completat fostul ministru.

"Fiecare parlamentar să-şi asume răspunderea"

Întrebată dacă politicienii români ar vota o lege a confiscării extinse, Macovei a răspuns că acest lucru se poate întâmpla numai "sub o mare presiune publică". "Fiecare parlamentar să-şi asume răspunderea şi să explice electoratului de ce nu vrea să elimine această prevedere din Constituţie, articol care nu există în Legea fundamentală a vreunui stat civilizat".

Surse judiciare care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru "Evenimentul Zilei" că, prin acestă decizie, judecătorii Curţii Constituţionale au dorit "să împace şi capra şi varza". "Acest paragraf denotă inconsecvenţa Curţii Consti tuţionale, este un joc retoric menit să ascundă opinia Curţii", au declarat sursele citate.

"Pasul imediat următor este modificarea Codului Penal şi introducerea confiscării extinse." MONICA MACOVEI, fost ministru al Justiţiei

JUSTIFICARE

Pasajul cheie al motivării

"Curtea subliniază, totodată, că reglementarea acestei prezumţii nu împiedică legiuitorul primar sau delegat ca, în aplicarea dispoziţiilor art.148 din Constituţie-Integrarea în UE, să adopte reglementări care să per mită deplina respectare a legislaţiei Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalităţii. De altfel, acest obiectiv a fost avut în vedere şi de iniţiatorul propunerii de revizuire, în mod special cu referire la Decizia – cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 68 din 15 martie 2005, care obligă la luarea măsurilor necesare pentru a aduce la îndeplinire cele stabilite în cuprinsul acesteia, în special a unei reduceri a sarcinii probei în ceea ce priveşte sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune care are legătură cu criminalitatea organizată".

Controlul avuţiei în alte ţări

Dacă în România, baronii locali îşi ţin liniştiţi averile la adăpost, în alte state, legile sunt extrem de severe: totul trebuie dovedit cu acte. Altfel, cei suspectaţi pot pierde totul

După anunţarea deciziei CCR, care decreta că, în România, se presupune că averile sunt dobândite legal, ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, a făcut o declaraţie critică la adresa judecătorilor constituţionali.

"Într-o republică democratică, modificarea Constituţiei nu ar trebui să depindă de capriciile celor care deţin temporar majoritatea: poporul ar trebui să aibă puterea de a corecta erorile. (...) Decizia Curţii constituie un obstacol în calea acestor eforturi şi, în numele "drepturilor fundamentale", răpeşte poporului posibilitatea de a decide. Poporul român ar trebui să poată analiza liber aceste schimbări prin intermediul reprezen tanţilor aleşi".

În alte ţări, cei care nu-şi justifică averile pierd totul.

BULGARIA

Legea vecinilor

• o comisie aflată în subordinea Parlamentului anchetează averile asupra cărora există suspiciuni că au fost obţinute din infracţiuni, valoarea minimă a acestora fiind de 75.000 euro.
• cei acuzaţi de furturi, apartenenţă la grupuri de crimă organizată, jafuri armate sau acte de terorism pot fi vizaţi de anchetele Comisiei şi chestionaţi cum au făcut avere.
• de control nu scapă nici familia suspectului, nici măcar copiii minori. Dacă individul suspectat că a făcut avere din infracţiuni a decedat, controlul continuă în cazul moştenitorilor. 
• confiscarea averilor poate fi făcută în faţa unui tribunal civil, fără a fi nevoie de finalizarea acţiunii penale sau condamnarea definitivă a suspectului.

MAREA BRITANIE

Englezii şi cash-ul

• din 2002, o nouă lege a instituit patru tipuri de confiscare: în instanţă, civilă, prin taxe şi prin recuperarea bunurilor "lichide".
• verificarea dobândirii averilor poate fi făcută retroactiv, pe ultimii 12 ani.
• dacă un suspect este prins cu mai mult de 1.000 lire sterline asupra sa şi nu poate justifica suma, banii sunt confiscaţi pe loc. Suspectul are posibilitatea să se adreseze instanţei pentru a-şi recupera banii. Dacă instanţa constată că proprietarul duce "un stil de viaţă infracţional" (adică a fost condamnat şi trăieşte din trafic de droguri, spălare de bani etc), fără a avea un venit stabil, instanţa presupune că toate bunurile au fost dobândite prin infracţiuni şi le poate confisca.

SUA

Legea americană

• există două forme de confiscare: a) confiscarea criminală, infracţională, ca urmare a unei condamnări. În acest caz nu există o limită a bunurilor confiscate. Toate bunurile provenite dintr-o infracţiune pot fi confiscate. b) confiscarea civilă pentru care nu este nevoie de o condamnare şi prin care statul poate confisca bunurile printr-un dosar civil.
• în SUA, confiscarea se face indiferent pe ce nume se află proprietatea. Dacă nu poate fi justificată legal, intră în proprietatea statului.
• dacă bunurile sunt achiziţionate ilicit, ele intră în proprietatea statului. Sarcina de a dovedi că acestea sunt achiziţionate legal revine celui care solicită acest lucru.

FRANŢA

Modelul francez

• mai întâi au fost definite în legea penală infracţiunile ce ţin de "spălarea de bani". În plus, este precizat clar faptul că "orice persoană care ajută la ascunderea originii bunurilor este susceptibilă de a fi pedepsită".
• dacă persoana acuzată că nu-şi poate justifica bunurile trebuie să dovedească cu acte cum şi-a dobândit averea. Pentru recuperarea bunurilor şi sumelor obţinute din infracţiuni, Franţa are două agenţii specializate: una identifică bunurile provenite din infracţiuni şi împiedică vinderea sau transferul acestora şi cealaltă gestionează şi colectează aceste proprietăţi.
• procurorul decide confiscarea cu aprobarea unui judecător, aviz ce trebuie dat în 10-15 zile.