Olanda amână pentru 2012 decizia privind aderarea României și Bulgariei la Schengen
- Simona Mătieș
- 9 iunie 2011, 19:45
Guvernul olandez se va pronunţa în 2012 în legătură cu cererile României şi Bulgariei de integrare în spaţiul Schengen, după o perioadă de probă, a anunţat, azi, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers. La rândul său, ministrul francez de Interne, Claude Guéant, a spus că aderarea celor două state ar putea deveni efectivă la sfârşitul lui 2012, în etape.
"Este încă prea devreme să luăm o decizie şi avem nevoie de mai mult timp pentru a fi în măsură să o facem", a spus oficialul olandez Gerd Leers, citat de "Le Figaro". El a insistat asupra faptului că Olanda cere noilor state membre să aibă un control eficient la frontiere, iar reformele judiciare din România şi Bulgaria să fie "reale şi ireversibile". Guvernele ţărilor membre ale Spaţiului Schengen aşteaptă raportul pe care Comisia Europeană urmează să îl publice, în luna iulie, privind reformele din justiţie şi eforturile de combatere a corupţiei în cele două ţări.
„Vom studia cu atenţie acest raport”, a declarat Leers, subliniind că va dura un timp până când guvernul său va lua o decizie. Perioada de probă ar urma să se prelungească până la următorul raport al Comisiei, prevăzut pentru 2012, a precizat o sursă olandeză. Potrivit ministrului francez Claude Guéant, o primă etapă a aderării ar presupune, în toamnă, deschiderea frontierelor aeriene, „în prezenţa ofiţerilor de poliţie din alte state”, scrie AFP. „Cea de-a doua etapă ar interveni mai târziu, în 2012, prin deschiderea frontierelor terestre”, a precizat Guéant. Soluţia de compromis: aderarea parţială România ar putea adera parţial la Spaţiul Schengen, adică mai întâi cu graniţele aeriene şi apoi cu cele terestre şi maritime, aceasta fiind o variantă "de compromis" discutată în cancelariile occidentale, a declarat la RFI fostul ministru de externe Cristian Diaconescu. „Deşi nu doresc o astfel de decizie parţială, trebuie să vă spun că această procedură s-a mai aplicat şi în cazul Italiei, al Greciei sau în cazul Ungariei. Deci este posibil, într-adevăr, vă confirm că în cancelarii se discută această variantă oarecum de compromis în ceea ce priveşte aderarea în etape la Schengen, dar repet, în acest moment, depăşindu-se termenul asumat de toate statele membre ale UE, trebuie să înţelegem foarte clar că este obligaţia acestor state europene să fixeze clar limita până la care se va realiza integrarea deplină, precum şi parcursul până în acel moment”, a precizat Diaconescu. Consiliul JAI: noi discuţii în septembrie Proiectul de concluzii ale Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen a fost adoptat azi, la Luxemburg. Documentul propune discutarea deciziei privind aderarea României la spaţiul Schengen la viitoarea reuniune a Consiliului JAI din luna septembrie, se arată într-un comunicat al MAI, dat publicităţii după reuniunea miniştrilor de interne din UE. "Nu este chiar un cec în alb'', a spus diplomatul eruopean citat de DPA, adăugând că mai multe ţări - Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia - doresc să aştepte întâi raportul Comisiei Europene referitor la combaterea corupţiei şi reforma justiţiei în Bulgaria şi România, raport ce va fi publicat în luna iulie. "Dacă raportul CE confirmă evoluţiile pozitive, statele membre vor fi mai favorabile faţă de începerea unui proces care să ducă la ridicarea graniţelor interne'', a menţionat acelaşi diplomat. Susţinere europarlamentară DPA citează şi o altă sursă UE, potrivit căreia chiar dacă în septembrie se va da aprobarea politică, intrarea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen nu se va finaliza înainte de ''primăvara lui 2012''.
Parlamentul European a votat, ieri, un raport de susţinere a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin care europarlamentarii cer guvernelor statelor UE să nu ţină Bulgaria şi România ''ostatice ale discursului populist", după cum a declarat raportorul PE în acest dosar, portughezul Carlos Coelho.