O fortăreaţă făcută de Burebista n-a putut fi cucerită de romani, dar a fost distrusă de români, calea ferată Simeria-Petroşani afectându-i iremediabil structura.

Una dintre cele mai spectaculoase cetăţi dacice rămâne sub pământ, pe un vârf de deal calcaros. Cetatea Băniţa, care nu a fost cucerită niciodată, cu adevărat, de către romani, rămâne imposibil de gestionat şi de pus în valoare de către români. Cetatea a fost un punct-cheie al sistemului de fortificaţii dacice ce apăra capitala Sarmizegetusa Regia.

Construită, se pare, în timpul lui Burebista, lângă ruta care traversa Carpaţii prin Pasul Vâlcan, cetatea trebuia să împiedice invaziile romane dinspre sud. Făcea aproape imposibilă urcarea în Munţii Şureanu pe două dintre traseele pe care romanii ar fi putut ajunge în spatele liniei de apărare dacice.

Istoricii sunt aproape convinşi că romanii nu au cucerit vreodată această cetate fiindcă le-ar fi fost imposibil să ajungă la ea prin manevre de luptă. Dar au procedat ca în cazul cetăţii de la Blidaru: s-au postat la bazele ei şi au izolat-o total vreme de îndelungată, până când liderii daci din cetate ori s-au sinucis, ori s-au predat.

La baza dealului exista o aşezare civilă, lucru demonstrat şi de existenţa unei terase care a rămas relativ intactă după construirea liniei ferate Simeria - Petroşani. Acesta a fost momentul în care cetatea dacică a suferit cel mai mult, ca structură. Zidurile din blocuri de piatră fasonată au fost dărâmate, iar blocurile de piatră au fost folosite la amenajarea terasamentului. Zeci de blocuri de piatră antică se mai văd şi acum în fundaţia unui podeţ.

Cetatea Băniţa a fost cercetată o singură dată, o scurtă perioadă, în anii ’60. Asta şi pentru că accesul se face extrem de dificil, pe o pantă abruptă, de 250- 300 de metri. Pe vârful dealului mai ajung din când în când doar tinerii din Petroşani. "Când eram la liceu, veneam mai des aici, în special să vedem cum e vremea în Retezat, pentru că se vede foarte bine de pe Dealul Cetăţii", spune Răzvan Tarţa (20 de ani). Arheologii din zonă au reuşit să urce o dată sau de două ori.

Acolo unde se avântă vulturii sau turiştii îndrăzneţi

"Dealul Cetăţii", cum e numit în zonă, e un "colţ" calcaros ivit la intrarea îngustă în Depresiunea Petroşaniului, dinspre Haţeg, între Masivul Şureanu (sau Munţii Orăştiei) şi o ramificaţie a Masivului Retezat. Pe o parte trec şoseaua şi pârâul Băniţa. Pe cealaltă, calea ferată. Pereţii stâncoşi şi verticali de la vest, sud şi est taie pofta de plimbare.

Singura cale de a urca e să mergi un pic pe linia ferată, de preferat dinspre zona peşterii spre deal, pentru că din partea cealaltă ai fi nevoit să treci printr- un tunel, iar linia ferată e destul de circulată. Nu există cărare.

După un urcuş istovitor, ţi se pare ciudat ca sus, aproape de vârf, să găseşti o porţiune dreaptă. E una dintre terasele vechii cetăţi. Mai sus e o terasă ceva mai mare, iar în stânga ei sunt vreo 15 blocuri de piatră fasonată ce stau rânduite, pe jumătate acoperite de frunze. Este tot ce se mai vede acum din vechea intrare monumentală în cetatea dacică.

Pe terasa principală mai e o gaură săpată în stâncă, străjuită de alte câteva bucăţi de calcar. Spre marginea dealului, după un mal de pământ de vreo doi metri, ieşi în muchia sud-vestică a dealului. "Trecătoarea" dintre Depresiunea Petroşaniului şi comuna Băniţa ţi se aşterne la picioare, împreună cu zgomotul maşinilor de pe şosea (DN 66).

Crucea culcată de birocraţie

Pe locul în care a existat un turn de veghe (cel puţin în Evul Mediu, când cetatea era încă folosită) o cruce mare de lemn stă culcată la pământ. Minerii din Petrila ar fi vrut s-o pună aici, însă Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Hunedoara şi Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina nu au fost de acord. Nici drum nu se face.

Vicepreşedintele Fundaţiei "Renaşterea Daciei", Vladimir Brilinsky, a propus realizarea unor trepte săpate în pământ şi consolidate cu ţăruşi şi nuiele. "Trebuie urmaţi paşii legali necesari, mai ales că avem de-a face cu un obiectiv din patrimoniul UNESCO. Trebuie făcut un proiect clar care apoi să fie supus atenţiei Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii. Eu am avut o discuţie cu primarul comunei Băniţa şi i-am spus că acea primărie ar putea foarte bine să vină cu o asemenea propunere", explică de ce nu se poate Angelica Bălos, consilier DJC.

Iar primarul din Băniţa, Martin Burlec, spune că nu s-a mai băgat să rezolve problema când a aflat că Prefectura şi Consiliul Judeţean au un proiect care vizează toate cetăţile dacice din zonă. "Am zis să-i lăsăm pe ei", zice Burlec.