ICR Madrid şi Filmoteca Spaniolă prezintă ciclul "România. Istorii recente". Adina Brădeanu a rezumat schimbarea la faţă a documentarului românesc.

ICR Madrid şi prestigioasa Filmotecă Spaniolă colaborează pentru prima dată. Instituţia este una dintre cele mai respectate aşezăminte de cultură spaniole, cu o activitate de peste jumătate de secol în domeniul arhivei, cercetării şi prezentării filmului de calitate. Prima proiecţie a fiecărei sesiuni din ciclul de film "România. Istorii recente" (18-31 martie) este însoţită de prezentări realizate de Adina Brădeanu, cercetător - Centre for Production and Research of Documentary Film - Universitatea din Westmister (Londra), Julio Soto - regizor, Kees Bakker, director de programe - Institutul Jean Vigo (Perpignan), Antonio Weinrichter, scriitor, profesor şi curator programe cinematografice. Cele şase programe ale ciclului includ 13 pelicule, şi combină producţii anterioare anului 1989 sau filme realizate imediat după această dată, cu documentare produse în ultimii ani în România. Cea mai veche peliculă prezentată este documentarul "Stuf" de Titus Mesaroş, din 1966, iar cea mai nouă, "Kapitalism, reţeta noastră secretă", filmul lui Alexandru Solomon din 2010, prezentat în premieră în Spania. Standardele documentarului

"O dată esenţială pentru România este decembrie 1989, pentru că aceasta rupe istoria între «înainte» şi «după». Pe asta am bazat şi programul ciclului, veţi observa că în fiecare seară vom avea un documentar de scurtmetraj şi unul de lungmetraj. Cel dintâi este de obicei realizat în perioada comunistă, cu excepţia documentarului din această seară, realizat după 1989, dar care se referă la perioada anterioară. Lungmetrajele din fiecare seară sunt realizate după 1989", a declarat Adina Brădeanu în deschiderea ciclului de film documentar "România. Istorii recente", care a debutat la cinematograful Cine Doré din Madrid cu "Zece minute cu clasa muncitoare", de Florin Iepan şi "Kapitalism - reţeta noastră secretă", de Alexandru Solomon.

Despre scurtmetrajul lui Florin Iepan, Adina Brădeanu a povestit că "este un documentar care în acelaşi timp priveşte către trecut cu nostalgie şi cu intenţia de a face un «mea culpa» către clasa muncitoare din România, un element central al doctrinei comunismului (...)". Cercetătoarea a relatat şi păţania regizorului în legătură cu obţinerea diplomei. "Zece minute cu clasa muncitoare" trebuia să fie filmul său de absolvire, dar aceasta a trebuit amânată, deoarece profesorii nu au considerat că pelicula se conformează standardelor documentarului.

În ce priveşte "Kapitalism - reţeta noastră secretă", acesta, crede Brădeanu, "încearcă să stabilească o legătură între socialismul românesc şi capitalismul românesc, mai precis, să deconstruiască capitalismul românesc, ceea ce este de obicei numit «capitalism sălbatic», privind la câteva personaje centrale şi cercetând relaţia acestora cu trecutul lor comunist".

Cu lupa pe colaboraţionism

"Documentarul românesc a intrat în postcomunism cu un fundamental deficit de imagine în ceea ce priveşte publicul, cu un exces de memorie negativă. Acesta se datora poziţiei documentarului în ultimele decenii de socialism, mai precis faptului că a fost perceput ca fiind colaboraţionist. Nu e neapărat adevărat, dar asta a fost vizibilitatea documentarului", a subliniat Adina Brădeanu, precizând că "cele mai multe documentare care puteau fi văzute în cinematografele din România puteau lăsa această impresie. Noi vom încerca să arătăm exact acele do cumentare care au fost văzute mai puţin la momentul respectiv".

"Înţelegerea convenţională a documentarului este aceea a unui act cinematic de capturare a realului, a prezentului. Or, atunci când prezentul este permanent obsedat de această proiecţie într-un viitor utopic, ideea centrală a documentarului explodează pentru că apare problema cum poţi documenta viitorul. Aceasta era una dintre problemele fundamentale ale documentariştilor din România în perioada socialistă, iar răspunsul a fost de fapt dublu: unii dintre ei au cedat, practicând un aşa-numit documentar de propagandă, alţii, în număr mult mai mic, au rezistat, preferând să producă filme în care strecurau elemente subversive", a pus Brădeanu punctul pe i. "Cele mai multe documentare care puteau fi văzute în cinematografele din România puteau lăsa impresia de colaboraţionism. Noi vom încerca să arătăm exact acele documentare care au fost văzute mai puţin la momentul respectiv.“ ADINA BRĂDEANU, cercetător

Un CV aglomerat

Adina Brădeanu este cercetător în cadrul Centrului pentru Producţie şi Cercetare a Filmului Documentar (Universitatea West minster, Londra) şi consultant pentru România al Bibliotecii Bodleiene a Universităţii Oxford. Membru FIPRESCI (Fe de raţia Internaţională a Jurnaliştilor de Film), a publicat în "Sight and Sound"; "Third Text"; "24 Frames: The Balkans" (Marea Britanie), "Cineaste" (SUA), "DOX" (Denmark), precum şi în publicaţii culturale româneşti. În calitate de curator independent, a participat la realizarea unui număr de programe de film românesc şi est-european în Marea Britanie şi Suedia. <iframe title="YouTube video player" width="560" height="345" src="http://www.youtube.com/embed/-SR0lXbiaWk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> PARTICIPARE. Julio Soto şi Ştefan Constantinescu, autorii filmului „Dacia,dragostea mea”. Doar cel dintâi a fost prezent la proiecţia de la Madrid

• Deplasare realizată cu sprijinul ICR.