Poliţiştii de frontieră constănţeni nu se simt "filaţi" de ofiţerii anticorupţie pentru că se consideră "curaţi".

Ieri dimineaţă, peste 70 de poliţişti de frontieră şi vameşi au fost reţinuţi în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, în cadrul celei mai ample operaţiuni anticorupţie derulate până acum pe graniţa de est a Uniunii Europene. Iar surse judiciare spun că aproape 200 de cadre sunt vizate de procurorii anticorupţie.

Pentru poliţiştii de frontieră din Constanţa altele sunt acum grijile şi de aceea simt că lucrează , "cu sabia deasupra capului".

Cei 1.600 poliţişti ai Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa vor fi evaluaţi, "în vederea disponibilizărilor" anunţate de Ministerul de Interne.

Liderul sindical al poliţiştilor de frontieră constănţeni, comisar şef Vasilică Ion, a făcut în ultimele zile turul punctelor de trecere a frontierei, Ostrov, Negru Vodă, Vama Veche, punctele maritime Constanţa, Mangalia, Agigea, Midia şi de la aeroportul Mihail Kogălniceanu.

Concluzia, "toată lumea este foartă dezamăgită, oamenii sunt cu moralul la pământ pentru că trăiesc o stare de nesiguranţă".

Nimenu nu ştie care sunt criteriile în baza cărora vor fi disponibilizaţi sau câţi vor pleca. Se ştie doar că se va constitui o comisie de evaluare din care vor face parte reprezentanţi ai sindicatului, dar şi ai Corpului Naţional al Poliţiştilor. "Vă daţi seama în ce postură vom fi, să ne selectăm colegii la care trebuie să renunţăm" spune comisarul şef Vasilică Ion.

I se pare "o sentinţă discriminatorie" faptul că din familiile de poliţişti de frontiera, soţ şi soţie, unul trebuie să plece. "Nu putem spune oamenilor cu cine să se căsătorească, aşa i-a potrivit viaţa. Se încalcă drepturile familiei. Unii dintre ei se gândesc acum să divorţeze de complezenţă pentru că au copii, au obligaţii. A-i trimite acum acasă înseamnă că le lovim toată familia nu numai pe poliţistul care rămâne fără un loc de muncă".

Cei mai instruiţi politisti de frontieră

Poliţia de frontieră Constanţa este prima structură din Romania care a trecut cu brio prin furcile caudine ale Comisiei Europene care, în decembrie 2009, a aprobat raportul de evaluare Schengen în domeniul frontierelor marine. În ultimii ani, mai toţi angajaţii structurii constănţene au trecut prin stadii de pregătire, perfecţionare sau specializare impuse de Uniunea Europeană.

Poliţia de frontieră de la mare dispune de zeci de nave de patrulare, unităţi de intervenţie maritimă, terestră şi aeriană, aparatură de depistare ultraperformantă. Cu aceste dotări, poliţiştii de frontieră supraveghează Marea Neagră pe o suprafaţă de 20.000 km pătraţi. Poliţiştii de frontieră constănţeni, alături de cei din Tulcea, sunt instruiţi să acţioneze în cazuri de contrabandă, trafic de personae pe uscat şi mare, incendii, poluare.

Au echipaje cu ajutorul cărora pot captura nave suspecte sau salva oameni şi ambarcaţiuni aflate în pericol pe mare. De la graniţa cu Bulgaria şi până în Ucraina, apele Mării Negre sunt brăzdate zi şi noapte de vedetele rapide ale poliţiei de frontieră cu echipaje aflate în patrulare. Toate acţiunile sunt coordonate din Constanţa de la Centrul de Comandă şi Control (SCOMAR), cel mai modern de la Marea Neagră.

SCOMAR este considerat "creierul" componentei navale a poliţiei de frontieră pentru că detectează imediat, urmăreşte, identifică orice navă suspectă care pătrunde în apele teritoriale române. Poliţiştii de frontieră constănţeni participă frecvent la misiuni externe. În această perioadă, mulţi dintre ei sunt în Grecia unde, datorită profesionalismului lor, au fost chemaţi să ajute la combaterea migraţiei ilegale cu care se confruntă din plin poliţiştii de frontieră eleni.