Depindem de ploi şi soare, de exporturi, de atragerea fondurilor europene şi de reducerea cheltuielilor bugetare. Nu ne putem baza pe prognozele FMI, care au mai fost contrazise de realitate.

Majoritatea instituţiilor care au anunţat prognoze de creştere economică a României în 2011 converg către o medie de 1,5%. Este şi cel mai "comod" nivel, deoarece a fost anunţat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Comisia Europeană (CE). Această prognoză ar însemna ieşirea României din recesiune, însă depinde de mulţi factori, printre care cei mai incerţi sunt ce se va întâmpla cu economiile europene, absorbţia fondurilor UE şi ce roade vor da pământurile ţării în acest an.

În prezent, România se află la coada UE la capitolul creştere economică, alături de Grecia. În timp ce cea mai mare parte a statelor membre UE au sărbătorit o creştere economică în al treilea trimestru din 2010, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, România avea o scădere economică de 2,3%, iar Grecia de 4,5%.

Prognozele internaţionale, nerealiste

Prognozele FMI şi ale CE din ultimii doi ani s-au dovedit false. Instituţiile internaţionale au pus acest lucru pe seama condiţiilor de criză, care au deteriorat rapid situaţia economică. Atât estimările instituţiilor financiare internaţionale din 2008 pentru anul următor, cât şi cele din 2009 prezentau o economie românească în creştere, lucru care nu s-a întâmplat. Până şi prognoza Fondului din aprilie 2010, conform căreia România va avea cea mai mare creştere economică din UE, în 2011, de, 5,4%, a fost retractată şapte luni mai târziu.

Profesorul de economie Daniel Dăianu a explicat, într-un interviu acordat EVZ, că unele prognoze "au subestimat cauzele aterizării forţate: bula speculativă din anii premergători crizei, cu alocare defectuoasă a resurselor şi împrumuturi masive în valută. (...) A fost subestimată şi prociclicitatea corecţiei fiscale în perioada de criză".

Potrivit fostului europarlamentar, dacă situaţia din zona euro nu se va complica, trecem deja prin punctul de jos al crizei, după care vom vedea un urcuş. Garanţiile creşterii economice din 2011 ar fi exporturile şi absorbţia fondurilor europene de cel puţin 4% din PIB, pentru a marca o creştere vizibilă. "Altminteri, dacă va fi, creşterea va fi, probabil, foarte anemică", conchide Dăianu.

Aripa pesimistă

Analistul economic Ilie Şerbănescu este mai pesimist. El spune că România va continua să plătească "delirul anilor anteriori". "Dacă vom fi pe zero va fi chiar bine. Altfel, va continua plata şi nu văd alţi plătitori decât cererea internă, adică oamenii", a declarat el, citat de Agerpres.

Analiştii ING Bank România prognozează o creştere economică de 0,2%, în 2011, mai bună decât estimarea iniţială a unui declin de 1,8%, datorită unei evoluţii mai bune decât aşteptările în al treilea trimestru din 2010.

Un buget bazat pe o creştere de 1,5%, optimist

Potrivit acestora, cel mai mare risc din acest an este legat de deficitul bugetar. Asta presupune reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, dacă vrem să încheiem anul pe plus.

O evoluţie pozitivă pentru anul în curs cuprinsă între 0,2% şi 2,2% este prognozată de Centrul Român de Modelare Economică (CERME), condus de Cezar Mereuţă. El spune că lucrează cu prognoze de interval, care au şanse mai mari să se confirme. La baza acestei predicţii sunt patru ipoteze. În primul rând, să nu fie calamităţi naturale care să distrugă producţia agricolă, iar valoarea adăugată în agricultură să nu varieze mai mult de 5%, la fel ca şi valoarea adăugată în construcţii. În plus, şi valoarea adăugată din industrie trebuie să fie mai mare de 3%, a precizat Cezar Mereuţă, pentru EVZ.

În opinia sa, "construirea bugetului pentru 2011 pe o creştere de 1,5% este uşor optimistă". El spune că autorităţile ar fi trebuit să fie mai prudente şi să mizeze pe o valoare de 1,2%. Totuşi, dacă vom avea un an agricol bun sau foarte bun, este posibil să vedem o creştere a PIB "semnificativ mai mare decât valoarea superioară prognozată de 2,2%", susţine Mereuţă. El spune că "puternica meteodependenţă a PIB-ului României" a fost foarte clar demonstrată în ultimii ani.

BILANŢUL CELOR DOI ANI DE RECESIUNE

Salarii tăiate, firme închise şi curs valutar depreciat

Am lăsat în urmă un an dificil pentru România. Însă nimeni nu poate spune cu certitudine că a fost cel mai dificil din această perioadă de criză. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), este de părere că acest an va fi cel mai greu din punct de vedere economic, deoarece pe de o parte trebuie să ieşim din recesiune, iar pe de altă parte trebuie să restabilim echilibrul bugetar.

Oricum, este greu să ne imaginăm că povara din acest an va cădea tot pe umerii populaţiei, aşa cum s-a întâmplat în 2010. Şi asta în pofida faptului că guvernul vorbea la începutul anului trecut despre alocarea banilor pentru investiţii şi despre ieşirea în forţă din recesiune. Şase luni mai târziu, aflam că România o duce prost şi că va trebui să acceptăm o tăiere a salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%. Cea de-a doua propunere nu a trecut de Curtea Constituţională şi măsura care a urmat i-a lovit pe toţi românii, de la mic la mare.

TVA a crescut de la 19% la 24%, de pe o zi pe alta, începând cu 1 iulie. Şi aceste măsuri nu au fost suficiente. Guvernul mai trebuie să dea afară oameni. Potrivit consilierului primului- ministru, Andreea Paul-Vass, 82.710 bugetari au părăsit sistemul public din decembrie 2008 până în luna noiembrie 2010, iar alte 26.047 persoane urmau să fie disponibilizate până la sfârşitul lui 2010. Dacă anul trecut cei mai afectaţi au fost bugetarii, în 2009 au avut de suferit angajaţii din sectorul privat. Impozitul minim, introdus în luna mai 2009, a secerat zeci de mii de firme. Bilanţul anului 2009, care cuprinde toate lichidările, dizolvările şi suspendările de activitate, indică închiderea a peste 200.000 de întreprinderi româneşti. În acest context, leul s-a depreciat puternic în câteva luni. De la un nivel de 3,7 lei/euro în octombrie 2008, cursul valutar a sărit direct la 4,2 lei/euro în ianuarie 2009.