Demisia directorului general al CNADNR a scos la iveală un nou plan al guvernării USL: o lucrare amplă de infrastructură, pentru care însă nu există finanţare.
Noua guvernare a mai făcut o victimă la nivelul autorităţilor: Daniela Drăghia, şefa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, a fost înlocuită ieri cu directorul adjunct Ionuţ Maşala, după ce şi-a dat demisia. Gestul este urmarea unei neînţelegeri cu noua conducere a Ministerului Transporturilor, care vrea înlocuirea tronsonului Sibiu-Piteşti, de pe Coridorul IV Pan- European, cu ruta Sibiu-Făgăraş-Comarnic-Ploieşti. Un nou guvern, o nouă schimbare.
"Una din marile probleme ale României este că nu a pus la cale, non-partidic, un masterplan naţional de dezvoltare a infrastructurii. După cum spun şi cei de la Bruxelles, planurile se schimbă odată cu miniştrii", a spus pentru EVZ Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu UE. Noua rută ridică cel puţin două probleme: a utilităţii şi finanţării. Când s-au făcut planurile iniţiale ale tronsonului, ambele trasee se pare că au fost luate în calcul. "Ruta Sibiu- Piteşti a fost aleasă pentru că poate revigora economic puncte importante din sud – vestul ţării, cum ar fi Râmnicu – Vâlcea sau Craiova şi care au potenţial de dezvoltare, dar suferă din cauza lipsei infrastructurii", a spus o sursă consultată de EVZ.
De unde bani pentru noua rută Conform calandarului care este încă în vigoare, pe 27 iunie sunt aşteptate ofertele la licitaţia privind studiul de fezabilitate pentru tronsonul Sibiu - Piteşti.
Cu o lună în urmă, ex-ministrul transporturilor, Alexandru Nazare, vorbea despre posibilitatea de finanţare a tronsonului din fondurile europene alocate pentru 2014 – 2020. "Am lansat revizuirea studiului de fezabilitate, consultanţă şi analiza tehnică, economică şi financiară pentru Sibiu-Piteşti", spunea acesta pentru revista Capital. Costul lucrărilor este estimat la circa trei miliarde de euro. Nu se ştie însă de unde ar fi găsiţi bani pentru traseul Sibiu-Făgăraş-Comarnic-Ploieşti, despre care Comisia Europeană se pare că nu ştie încă nimic.
Mai mult, noul traseu, de la Sibiu la Ploieşti, implică o distanţă dublă faţă de celălalt tronson, respectiv 246 de kilometri, faţă de 116. De altfel, în 2010 s-a încercat construirea porţiunii Comarnic – Braşov, printr-un proiect public - privat. Tronsonul, cu lungime de 55 de kilometri, avea ca termen de realizare 2014.
După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro. Câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci -Aktor, a abandonat însă proiectul.
Recomandările noastre
