Egiptenii merg azi la urne, în primele alegeri prezidențiale libere, la 15 luni după alungarea de la putere a lui Hosni Mubarak, în timpul Primăverii Arabe.
Cincizeci de milioane de oameni sunt așteptați la urne și deja se formează cozi la unele secții de votare. Consiliul militar, care a preluat conducerea țării în februarie 2011, a promis un scrutin corect și lideri civili la putere. Algerile pun față-n față islamiștii contra seculariștilor și revoluționarii contra foștilor miniștri din era Mubarak. În cursa electorală sunt înscriși 13 candidați, cei mai importanți fiind Ahmed Shafiq, un fost comandat al forțelor aeriene și prim-ministru pentru o scurtă perioadă de timp, în februarie 2011, Amr Moussa, fost ministru de Externe și șef al Ligii Arabe, Mohammed Mursi, liderul partidului susținut de Frăția Musulmană, Partidul Libertății și Dreptății, și Abdul Moneim Aboul Fotouh, un candidat islamist independent. Alți candidați importanți sunt: Muhammad al-Awwa, gânditor islamist, Hisham al-Bastawisi, judecător, Abu al-Izz al-Hariri, parlamentar socialist, Khalid Ali, activist de stânga, Hamdin Sabbahi, co-fondator al Partidului Nasserist Karama Provocări în fața viitorului lider
Cele 15 luni de când Mubarak a fost forțat să plece de la putere au fost turbulente, marcate de proteste violente și în contextul unei economii care se deteriorează. Investițiile străine directe au scăzut - de la 6,4 miliarde de dolari, cât intrau în țară în 2010, 500 de milioane de dolari au ieșit din țară anul trecut. Turismul, un generator major de venituri a ajuns la doar o treime din cât era înainte.
Noul președinte va trebui să reformeze poliția, pentru a face față criminalității crescute, după revoltele populare.
Circa o treime dintre alegători sunt indeciși în legătură cu candidatul pe care să-l voteze. ”Nu pot alege. Vreau pe cineva care să aducă stabilitate și prosperitate în țară”, a spus Hussam Sobeih, 45 de ani, pentru Reuters.
Hosni Mubarak s-a aflat la conducerea țării timp de trei decenii și a demisioant din funcție în 11 februarie 2001, după 18 zile de proteste la Cairo și în alte orașe din țară. Momentul este unul excepțional pentru egiptenii de rând. pentru prima oară în istoria modernă de peste 5.000 de ani, au șansa de a-și alege liderul, comentează presa internațională.
Viitorul președinte va trebui să găsească o cale prin care să îi facă pe egipteni să se simtă din nou în siguranță, să reformeze poliția coruptă, să susțină măsuri pentru a stimula creșterea eocnomică și a îndeplini nevoile unei populații în creștere și foarte tinere. De asemenea, ar putea avea loc ciocniri cu forțele armate, care par hotărâte să rămână la putere, în spatele scaunului președintelui.
Recomandările noastre
