România susţine poziţia UE pentru o nouă perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto

România susţine poziţia Uniunii Europene privind o nouă perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto, cu durata de opt ani (2013 - 2020), a anunţat, ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, prezent la Consiliul de Mediu, reunit vineri la Bruxelles.

De asemenea, statul român susţine transmiterea obiectivului cantitativ de reducere sau limitare a emisiilor (QELRO) până la 1 mai 2012, sub forma unui angajament unic al UE şi al statelor membre de a reduce emisiile cu 20% până în anul 2020, faţă de anul 1990. După negocieri prelungite, purtate atât în plen, cât şi în formate restrânse, majoritatea statelor membre au fost de acord cu textul de compromis propus de preşedinţia daneză, cu excepţia Poloniei. În aceste condiţii, textul de concluzii privind Foaia de parcurs 2050 pentru o economie cu emisii reduse nu a întrunit consensul tuturor miniştrilor şi a fost adoptat drept concluzii ale preşedinţiei daneze.  Pe parcursul dejunului de lucru, au fost supuse discuţiei, în vederea adoptării proiectul de Concluzii Rio + 20: Căi către un viitor durabil. România a susţinut adoptarea acestor concluzii, propunând includerea în documentul "zero draft" al Conferinţei 'Rio+20', două aspecte importante: civilizaţia rurală durabilă - ca model viabil de comunitate durabilă şi recunoaşterea importanţei fundamentale a tehnologiei spaţiale în contextul dezvoltării durabile. În cadrul evenimentului care a reunit miniştrii Mediului din statele UE, reuniunea de dimineaţă a fost dedicată exclusiv aspectelor referitoare la schimbările climatice. În acest domeniu, preşedinţia daneză a supus adoptării două proiecte de concluzii. După dezbateri intense, prelungite până seara, atât în plen, cât şi în formate restrânse sau în reuniuni informale, din cele două proiecte de concluzii numai unul a fost adoptat în unanimitate. Acesta priveşte acţiunile şi obiectivele climatice ale UE în perspectiva imediat următoare, luând în considerare deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, desfăşurată la Durban, în luna decembrie 2011. Astfel, în perspectiva negocierilor climatice la nivel internaţional din anul 2012, cea mai importantă decizie care trebuie luată la nivelul Uniunii şi a statelor membre priveşte transmiterea angajamentelor cantitative obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada post-2012. România a precizat că susţine poziţia UE privind o nouă perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto, cu durata de opt ani (2013 - 2020), dar şi transmiterea obiectivului cantitativ de reducere sau limitare a emisiilor (QELRO) până la 1 mai 2012, sub forma unui angajament unic al UE şi al statelor membre de a reduce emisiile cu 20% până în anul 2020, faţă de anul 1990. Borbely a atras atenţia că trebuie să clarifice contribuţia fiecărui stat membru la acest angajament Totuşi, ministrul Laszlo Borbely a atras atenţia că transmiterea acestui angajament unic cu titlu provizoriu va trebui urmată de o analiză, care să clarifice contribuţia fiecărui stat membru la acest angajament. "În acelaşi timp, considerăm că este necesar să se menţioneze explicit că în calculul QELRO se vor lua în considerare anii de bază diferiţi, specificaţi în Protocolul de la Kyoto. Pentru România, este importantă păstrarea anului de bază 1989, prevăzut în Protocolul de la Kyoto, pentru o evaluare mai avantajoasă a efortului ţării noastre de reducere a emisiilor", a declarat Borbely. Ca urmare a poziţiei concertate a statelor central şi est-europene, proiectul textului de concluzii propus iniţial de preşedinţia daneză a fost modificat, astfel încât textul final reflectă solicitările României. Pe de altă parte, România a susţinut şi obţinut un compromis important pe o altă temă sensibilă de dezbatere în textul concluziilor Consiliului de Mediu, respectiv posibilitatea reportării (păstrării) după anul 2012 a surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite de CO2 (AAU), surplus rezultat din reducerile de emisii 2008 - 2012. Şeful delegaţiei României, alături de miniştrii cu o poziţie similară din Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, a intervenit pe această temă, cerând ca poziţia Uniunii Europene să păstreze în discuţie toate opţiunile privind reportarea surplusului de AAU. ''Credem că discuţia începută la Durban, referitoare la modul de integrare a opţiunilor privind reportarea cu cele care se referă la vânzarea şi utilizarea surplusului, trebuie continuate pentru agrearea unei poziţii comune în perspectiva Conferinţei de la Doha", a subliniat ministrul Borbely. Textul de concluzii adoptat se înscrie în linia susţinută de România, păstrând doar o referinţă generală privind reportarea surplusului de AAU şi utilizarea surplusului reportat, se subliniază în comunicatul MMP. Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă Al doilea set de concluzii propus spre adoptare a vizat Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050. Foaia de parcurs 2050 este documentul programatic prin care Uniunea Europeană propune jaloanele intermediare pentru o acţiune conjugată, care să o păstreze competitivă la nivel global, în condiţiile trecerii de la economia bazată pe resurse convenţionale de energie la cea având ca bază energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică. Adoptarea concluziilor a suscitat discuţii intense între miniştrii Mediului, în ceea ce priveşte reperele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi consecinţele de mediu şi economice ale acestei reduceri. În context, ministrul român al Mediului a cerut ca paşii indicativi care vor fi stabiliţi să ia în considerare circumstanţele naţionale ale statelor membre şi competitivitatea industriei europene. "Pe fondul crizei economice, suntem acum în situaţia de a propune modalitatea în care se va dezvolta economia pe o perioadă de 40 de ani", a subliniat acesta. Conform MMP, România a susţinut activ şi a negociat în timpul reuniunii o soluţie de compromis care să păstreze ridicat nivelul de ambiţie şi integritatea de mediu, prin obiective de reducere a emisiilor care să crească succesiv de la ţinta de 20% în anul 2020 (faţă de 1990), ţintă deja asumată UE şi de statele membre prin Pachetul Energie-Schimbări Climatice, la repere de reducere de 40% pentru anul 2030, de 60% pentru anul 2040 şi de 80% pentru anul 2050. De asemenea, România a propus ca aceste repere de reducere să fie doar indicative şi nu ţinte obligatorii în acest moment, iar propunerea a fost inclusă în proiectul concluziilor Consiliului. O nouă Directivă privind restricţionarea/interzicerea cultivării organismelor modificate genetic Sesiunea de vineri după-amiază a Consiliului a fost dedicată discuţiilor în vederea ajungerii la un acord politic în ceea ce priveşte noua Directivă privind restricţionarea/interzicerea cultivării organismelor modificate genetic, precum şi dezbaterilor referitoare la proiectul de Regulament privind instituirea unui program pentru mediu şi politici climatice (LIFE). În ceea ce priveşte proiectul de act normativ privind organismele modificate genetic, deşi cea mai mare parte a statelor membre ale UE erau dispuse să accepte propunerea de compromis, nu s-a reuşit ajungerea la un acord. Este posibil ca discuţiile pe dosar să continue la Consiliul de Mediu din luna iunie 2012, se menţionează în comunicatul MMP. Totodată, în marja dezbaterilor privind proiectul de Regulament LIFE, ministrul László Borbély a precizat că, referitor la proiectele integrate, România susţine includerea criteriilor specifice pentru stabilirea echilibrului geografic direct în Regulament, iar criteriile relevante ar trebui să vizeze, în primul rând, domenii precum protecţia naturii, apa, deşeurile şi schimbările climatice. În ceea ce priveşte proiectele tradiţionale, România a subliniat că preferă menţinerea sistemului actual bazat pe alocări naţionale şi nu pe criterii geografice. Referitor la simplificarea Programului LIFE, ministrul român al Mediului a afirmat că România este de acord cu propunerea preşedinţiei daneze de a păstra eligibilitatea cheltuielilor privind costurile personalului permanent şi taxa pe valoare adăugată, precum şi cu introducerea sumelor forfetare.