În primul trimestru din anul curent s-au deschis 5.929 de proceduri noi de insolvență, în scădere cu aproximativ 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-au deschis 6.910 de insolvențe noi, și cu 17% mai puțin decât în trimestrul I al anului 2012, reiese dintr-un studiu Coface, realizat pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Primele 10 sectoare care înregistrează cele mai ridicate valori pentru acest indicator sunt: producția și furnizarea de energie electrică și termică, industrie extractivă, construcții, fabricarea produselor textile, industria alimentară, hoteluri și restaurante, activități recreative, comerț cu ridicata, comerț cu amănuntul, intermedieri financiare.

Sectorul producției si furnizarii de energie electrică, precum și cel al industriei extractive înregistrează valori mari pentru acest indicator din cauza unui efect de baza negativ, numărul de companii active fiind destul de redus.

Următoarele sectoare care înregistrează cele mai multe insolvențe raportate la numărul companiilor active sunt: construcțiile, fabricarea produselor textile, industria alimentară și a băuturilor și HORECA.

În primul trimestru din 2014 s-aub consemnat 167 de firme insolvente cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro, comparativ cu 192 în aceeași perioadă din 2013.

Tot în primele trei luni ale anului nu au fost înregistrate insolvențe în rândul companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro. În T1 2013, 4 astfel de companii au intrat în insolvență.

Mediul economic prezintă în continuare provocări pentru companiile private din perspectiva riscului de credit. Datele raportate de BNR privind instrumentele refuzate la plată confirmă o reducere a incidentelor de plată, în condițiile în care atât numărul, cât și valoarea refuzurilor la plată înregistrate în primul trimestru al anului curent sunt în scădere cu aproximativ 30% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Cauzele insolvenței

În special două sunt cauzele insolvențelor, potrivit raportului. O serie de analize indică pierderi mici și vânzări în scădere marginală, ambele nefiind probleme critice. Riscul de insolvență a fost mai degrabă afectat de o calitate foarte slabă a veniturilor și un grad redus al bazei monetare.

Pe partea de bilanț se pot identifica câteva probleme structurale care au  „grăbit” drumul companiilor către insolvență: rotația necorespunzătoare a activelor curente, calitatea capitalului de lucru și creșterea gradului de îndatorare la niveluri nesustenabile.

Zonele cu cele mai multe cazuri

Bucureștiul, Sudul și centrul țării concentrează jumătate din totalul insolvențelor pentru primul trimestru al anului 2014

Distributia teritorială a cazurilor de insolvență din primul trimestru al anului curent nu a suferit modificări importante față de situația din aceeași perioadă din 2013.

Singura zona în care numărul de insolvențe înregistrate în primul trimestru din anul curent a crescut față de aceeași perioadă a anului anterior este București, avansul de 27% fiind unul semnificativ.

Zonele cu cele mai mari scăderi sunt N-E (-34%), S-E (-33%) si N-V (-30%).